România, prinsă între salarii umflate și productivitate în declin: un tablou sumbru
Economia românească se confruntă cu multiple crize suprapuse, rezultând într-un peisaj economic dificil. Un grafic prezentat recent ilustrează o discrepanță îngrijorătoare între evoluția salariilor și cea a productivității muncii, evidențiind o problemă structurală cu implicații serioase. Diferența dintre cele două linii, vizibilă din 2015, reflectă o creștere a datoriei publice, deficitul bugetar și deficitul de cont curent.
Dobânzi mari, competitivitate scăzută
Principalul semnal de alarmă este reprezentat de creșterea dobânzilor la credite, care au ajuns la aproape 3% din PIB doar anul trecut. Această povară financiară limitează resursele disponibile pentru investiții și dezvoltare. În plus, creșterea salariilor peste nivelul productivității erodează competitivitatea economiei. „Nu din cauza salariilor crescute am pierdut din competitivitate, ci din faptul că ele au crescut din pix, fără productivitate”, se arată în analiza citată.
Un alt factor important este prețul ridicat al energiei, care afectează companiile și cetățenii deopotrivă. Lipsa unor politici energetice eficiente a condus la o criză energetică, cu efecte negative asupra costurilor de producție și, implicit, a prețurilor. „După ani de zile în care mafiile din energie și din avizarea investițiilor din energie au blocat orice politică energetică orientată spre economie, avem acum cea mai scumpă energie din UE”, spun autorii raportului.
Presiuni inflaționiste și consecințe economice
Creșterea salariilor fără o creștere corespunzătoare a productivității și costurile ridicate ale energiei generează inflație. Aceasta se traduce prin prețuri mai mari, inclusiv pentru produsele autohtone, afectând puterea de cumpărare a populației. Statul se confruntă cu dificultăți tot mai mari în a găsi fonduri pentru a finanța cheltuieli precum salarii și pensii. Un exemplu concret este decizia Renault de a muta producția Dacia în Turcia și Maroc, din cauza costurilor ridicate ale producției în România.
În 2024, în an electoral, guvernele au crescut deficitul bugetar la 9,5% pentru a finanța salarii și alte beneficii, însă creșterea economică a fost de doar 0,9%. Reprezentanții OECD au prezentat, recent, la București, concluziile raportului privind dezechilibrele economice din România.
