Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat miercuri că datele confirmate de Eurostat indică o scădere a deficitului bugetar al României de la 9,3% din PIB în 2024, la 7,9% în 2025. Potrivit oficialului, aceasta demonstrează că țara „a intrat într-o etapă reală de corecție fiscal-bugetară și maturizare”.
Conform Ministerului Finanțelor, deficitul calculat conform metodologiei ESA s-a redus cu 1,4 puncte procentuale din PIB, depășind așteptările pieței și ale instituțiilor, care anticipau un deficit de 8,2% – 8,4% pentru 2025. Rezultatul, afirmă ministerul, confirmă eficacitatea măsurilor de ajustare adoptate în a doua jumătate a anului trecut și revenirea României pe traiectoria fiscală agreată cu Comisia Europeană.
Reducerea deficitului, un semn de încredere
Nazare a subliniat că datele arată că România „reconstruiește credibilitatea necesară pentru a reveni pe traiectoria asumată”, adăugând că deficitul a fost redus „fără a opri investițiile și fără a abandona proiectele majore de modernizare”. El a numit aceasta „poate cel mai important semnal de credibilitate” pentru cetățeni, investitori și partenerii europeni.
Ministrul Finanțelor a accentuat că consolidarea fiscală nu este doar o cerință contabilă, ci un proces prin care România „își recapătă libertatea economică și capacitatea de a decide asupra propriului viitor”. El a precizat că fiecare deficit redus înseamnă mai puțină presiune asupra ratelor dobânzilor, mai puțină vulnerabilitate la șocurile externe și mai mult spațiu pentru dezvoltare, investiții și prosperitate durabilă. Nazare a mulțumit cetățenilor și sectorului privat pentru „răbdare, încredere și echilibru”. Acesta a mai adăugat că România „nu mai amână problemele și nu mai transferă costuri generațiilor viitoare”, argumentând că reconstruirea credibilității economice este fundamentul pentru o creștere sănătoasă și sustenabilă.
Comparatii europene
Datele Eurostat arată că România a realizat una dintre cele mai mari corecții fiscale într-un an în Uniunea Europeană, deficitul scăzând la 7,9% din PIB în 2025, de la 9,3% în 2024. Prin comparație, deficitele au rămas ridicate în Polonia (7,3% din PIB), Belgia (5,2%) și Franța (5,1%), în timp ce Italia a efectuat o ajustare de doar 0,3 puncte procentuale.
Totuși, România rămâne statul cu cel mai mare deficit bugetar în Uniunea Europeană. Media la nivelul UE a fost de aproximativ 3% din PIB, cu mult sub nivelul României. Potrivit Ministerului, corecția a fost realizată prin măsuri de creștere a veniturilor, eficientizarea cheltuielilor, reorganizarea finanțării investițiilor și utilizarea mai eficientă a fondurilor europene. Statul a redus și arieratele, intrând în 2026 într-o poziție fiscală mai stabilă. Un punct important, subliniază Ministerul, este că ajustarea nu s-a făcut prin oprirea investițiilor publice: România a menținut investițiile la 7,2% din PIB, printre cele mai ridicate din UE.
Datele Eurostat mai arată că deficitul în zona euro a scăzut de la 3% în 2024 la 2,9% în 2025, în timp ce media la nivelul UE a rămas la 3,1%.
