UE ar putea aproba împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina în 24 de ore
Uniunea Europeană ar putea lua o decizie pozitivă privind împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina în următoarele 24 de ore, a anunțat Înaltul Reprezentant UE, Kaja Kallas, după reuniunea miniștrilor de externe ai statelor membre. Aceasta a invocat un „nou impuls” după alegerile din Ungaria. Reuniunea de la Luxemburg a avut loc pe fondul intensificării atacurilor Rusiei asupra civililor ucraineni, în pofida armistițiului de Paște ortodox.
Impuls după alegerile din Ungaria
Kaja Kallas a subliniat că, după alegerile din Ungaria, există un „nou momentum” și a exprimat speranța într-o decizie rapidă privind împrumutul substanțial. Miniștrii au cerut, de asemenea, avansarea rapidă a celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. De asemenea, s-a discutat despre reanalizarea unor decizii blocate anterior privind Ucraina.
Rusia nu a respectat armistițiul de Paște ortodox, intensificându-și, de fapt, atacurile, a adăugat Kallas. Potrivit acesteia, Vladimir Putin nu a renunțat la obiectivele sale maximaliste de război. Oficialul european a susținut că UE trebuie să ofere Ucrainei resursele necesare pentru a rezista, până când Putin va înțelege că acest conflict nu conduce nicăieri.
Ucraina, în centrul agendei europene
Miniștrii au ascultat direct evaluarea transmisă de partea ucraineană. Pe lângă dosarul financiar, s-a solicitat avansarea rapidă a pachetului 20 de sancțiuni împotriva Rusiei. Kallas a menționat că ar trebui reanalizate și deciziile blocate de mai mult timp, inclusiv deschiderea clusterelor de negociere cu Ucraina, fondul de armament din cadrul Facilității Europene pentru Pace și alte sancțiuni anterior puse pe masă, dar neaprobate. Ea a subliniat că UE rămâne „cel mai mare susținător al Ucrainei”, menționând că misiunea EUMAM a instruit peste 90.000 de soldați ucraineni.
În cadrul reuniunii, s-a exprimat un sprijin larg pentru avansarea celui de-al patrulea pilon al garanțiilor europene de securitate, axat pe reforma sectorului apărării, amenințările hibride și cibernetice, precum și pe veterani.
Dezinformare și relația UE-Israel
Kallas a legat securitatea Ucrainei de apărarea spațiului european intern împotriva influenței ruse. Miniștrii au aprobat sancțiuni suplimentare împotriva celor implicați în campanii de dezinformare în cadrul UE și au prelungit măsurile împotriva celor care destabilizează Republica Moldova. S-au discutat, de asemenea, propuneri pentru restricționarea intrării în UE a foștilor combatanți ruși.
Pe tema Orientului Mijlociu, Kallas a descris regiunea ca fiind într-un moment de risc și oportunitate. S-a discutat despre Liban, Iran, Gaza și Cisiordania, precum și despre relația cu Israelul. În ceea ce privește acordul de asociere UE-Israel, opinii divergente au fost exprimate cu privire la suspendarea parțială sau totală a acestuia, precum și la restricțiile comerciale pentru produsele din colonii. Din cauza lipsei unanimității necesare, nu s-a ajuns la un acord.
În ceea ce privește Siria, Armenia, Azerbaidjan, Georgia și Sudan, au fost discutate diverse aspecte. Miniștrii au convenit instituirea unei noi misiuni civile a UE pentru Armenia, destinată întăririi rezilienței țării. În ceea ce privește Georgia, Kallas a afirmat că țara nu dă semne de inversare a „derapajului democratic”.
Reuniunea de la Luxemburg a arătat că dosarul ucrainean rămâne prioritatea centrală a miniștrilor de externe ai UE, deciziile privind sancțiunile urmând a fi luate în paralel cu discuțiile despre alte crize regionale.
