Tribunalul București a respins cererea lui Ilie Drăgan de suspendare a alegerilor FRF
Tribunalul București a publicat motivarea deciziei prin care a respins ordonanța președințială prin care Ilie Drăgan a încercat să suspende alegerile FRF din 18 martie. Instanța a stabilit că nu existau motive suficiente pentru a justifica o astfel de măsură de urgență.
Răzvan Burleanu a obținut astfel un nou mandat la conducerea Federației Române de Fotbal, câștigând alegerile cu 258 de voturi. Ilie Drăgan, contracandidatul său, a primit doar cinci voturi. Decizia tribunalului pune capăt, cel puțin pentru moment, încercării lui Drăgan de a contesta legalitatea candidaturii lui Burleanu pentru un al patrulea mandat.
Argumentul „mandatului suplimentar”, considerat o problemă de interpretare
Motivarea instanței a subliniat că principalul argument al lui Ilie Drăgan se baza pe faptul că Răzvan Burleanu ar fi încălcat statutul FRF, care limitează la trei mandate funcția de președinte. Drăgan a invocat faptul că Burleanu a fost ales președinte pentru prima dată în martie 2014, iar statutul cu limitarea mandatelor a fost introdus ulterior, în iunie 2014.
Tribunalul a precizat că această situație reprezintă mai degrabă o „divergență de interpretare” a modului în care se aplică în timp noile prevederi statutare, și nu o încălcare clară a acestuia. În acest sens, instanța a notat că comisia de analiză a dosarului de candidatură și comisia pentru soluționarea contestațiilor au considerat că prevederile statutare se completează cu dispozițiile legii civile, care nu are efect retroactiv.
Urgența respinsă de instanță
Instanța a explicat că ordonanța președințială are un caracter strict provizoriu și de urgență, și nu poate analiza fondul litigiului. Judecătorii au concluzionat că Ilie Drăgan nu a demonstrat existența unei situații excepționale care să justifice suspendarea urgentă a alegerilor. Suspendarea hotărârii Comitetului Executiv, a convocatorului și a Adunării Generale nu ar fi facilitat, în sine, desfășurarea arbitrajului.
Instanța a notat că „prejudiciile invocate de către reclamant sunt ipotetice și eventuale”. Judecătorii au arătat că posibilitatea ca Burleanu să fie ales și ulterior să se constate nelegalitatea candidaturii nu constituia un prejudiciu iminent și concret. Instanța a subliniat că nelegalitățile privind candidatura sau rezultatul alegerilor pot fi supuse controlului jurisdicțional ulterior. Prin urmare, desfășurarea alegerilor nu determină un prejudiciu ireparabil.
Ilie Drăgan a anunțat că va continua lupta în instanță. Primul termen al procesului pe fond a fost stabilit pentru 21 aprilie.
