Conform Digi24: Europa se confruntă cu riscul repetării erorilor strategice în domeniul apărării, cel puțin în ceea ce privește dezvoltarea unor noi generații de avioane de vânătoare. Proiectul ambițios al Franței, Germaniei și Spaniei, denumit Viitorul Sistem Aerian de Luptă (FCAS), pare a fi blocat în dificultăți, demonstrând persistența problemelor în cooperarea europeană în materie de apărare, chiar și într-un context geopolitic transformat de războiul din Ucraina.
Dificultățile proiectului de avioane de vânătoare al grupării franco-germano-spaniole, FCAS, subliniază ceea ce analiștii de la Chatham House numesc o repetare a greșelilor istorice. Inițial, încă de la începutul anilor 2000, statele europene au recunoscut necesitatea înlocuirii aeronavelor de luptă existente. Aceasta a dus la conceperea unor programe de avioane de vânătoare de generație următoare, incluzând concepte avansate precum „cloud” de luptă și sisteme fără echipaj.
Blocaje și interese divergente
Blocajele în colaborarea dintre partenerii industriali Airbus și Dassault au apărut de la bun început. Dezacordurile privind împărțirea sarcinilor au generat întârzieri și au dus la speculații despre un posibil eșec al colaborării pentru avionul de luptă. Germania ar fi informat Franța despre intenția de a se retrage din proiectul comun de avioane de vânătoare, concentrându-se doar pe dezvoltarea sistemului „cloud” de luptă.
O cauză majoră a divergențelor o reprezintă diferențele în obiectivele celor două țări. Franța prioritizează dezvoltarea unei aeronave capabile să transporte arme nucleare și să opereze de pe portavion, esențială pentru înlocuirea avioanelor Rafale. Germania, în schimb, caută un avion de vânătoare cu armament convențional, fără cerințe specifice de operare navală. Deși dezvoltarea a două aeronave separate, cu potențiali noi parteneri, ar putea fi o soluție, aceasta ar anula economiile de costuri promise prin colaborarea inițială.
O piață europeană fragmentată
Situația este complicată de existența mai multor proiecte europene concurente. Regatul Unit, Japonia și Italia colaborează la Programul Global de Luptă Aeriană (GCAP), o inițiativă care, deși lansată ulterior FCAS, pare să avanseze pe o bază mai solidă. Sweden, prin Saab, își propune să dezvolte un succesor al programului Gripen, un avion de vânătoare cu succes notabil pe piața de export. De asemenea, Turcia dezvoltă propriul avion de vânătoare invizibil.
În paralel, numeroase țări europene, inclusiv Regatul Unit și Germania, continuă achiziția aparatelor americane F35. Această fragmentare a eforturilor în sectorul apărării europene ar putea duce la dispersarea resurselor și la competiția pe piețele de export, diminuând capacitatea blocului comun de a se impune.
Analiza Chatham House sugerează că Europa riscă să repete greșelile anilor 1980-1990, când au fost dezvoltate trei modele concurente de avioane de vânătoare: Eurofighter Typhoon, Rafale și Gripen. Contextul strategic diferit de astăzi, marcat de invazia Rusiei în Ucraina și de incertitudinea angajamentelor SUA, impune o reorientare a priorităților către o apărare europeană mai robustă și eficientă. Concentrarea pe interoperabilitatea NATO și pe consolidarea descurajării europene ar sugera o prioritizare a resurselor pentru un sistem unic de luptă de generație următoare. Absența unui consens în acest sens ar forța statele europene să rămână dependente de America pentru echipamente de apărare esențiale, o perspectivă ce contravine aspirațiilor declarate ale liderilor europeni.
Sursa: Digi24
