A te simți singur poate fi mai nociv pentru sănătate decât izolarea socială, arată un studiu recent. Cercetătorii au descoperit că riscurile pentru sănătate cresc mai ales în cazul persoanelor care se simt singure, chiar dacă nu sunt izolate social.
Singurătatea versus izolarea socială: O diferență majoră
Studiul realizat de Universitatea Cornell, publicat în JAMA Network Open, a analizat diferența dintre izolare socială și sentimentul de singurătate. Rezultatele au arătat că cei care se simt mai singuri decât ar sugera contextul lor social, prezintă riscuri mai mari pentru sănătate. În schimb, izolarea socială, fără sentimentul de singurătate, nu pare să aibă un impact negativ major.
Cercetătorii au urmărit datele a peste 7.800 de adulți cu vârsta de peste 50 de ani din ANGLIA. Studiul de lungă durată, de peste 13 ani, a evidențiat legătura dintre „asimetria socială” – discrepanța dintre izolarea socială obiectivă și sentimentul subiectiv de singurătate – și problemele de sănătate. Persoanele vulnerabile social, adică cele care se simțeau mai singure decât erau în realitate, au prezentat un risc mai mare de mortalitate din diferite cauze, boli cardiovasculare și boli pulmonare obstructive cronice.
În același timp, participanții care erau izolați social, dar nu se simțeau singuri, au prezentat riscuri reduse sau inexistente pentru majoritatea problemelor de sănătate. Anthony ONG, profesor de psihologie și director la Human Health Labs de la Universitatea Cornell, a subliniat importanța de a înțelege că simpla extindere a rețelelor sociale nu rezolvă problema singurătății.
Efectele singurătății cronice și implicațiile
Un alt studiu, publicat în revista Nature Communications Psychology, arată că persoanele care se confruntă cu singurătate cronică sunt mai predispuse să perceapă interacțiunile viitoare ca fiind amenințătoare. Acest lucru duce la o tendință de retragere socială, creând un cerc vicios. Cercetarea sugerează că intervențiile trebuie să abordeze atât condițiile structurale care generează singurătatea, cât și dinamica perceptivă și comportamentală care o mențin.
OMS estimează că aproximativ 16% dintre oameni la nivel global se confruntă cu singurătatea. În contextul acestor constatări, specialiștii subliniază importanța de a identifica persoanele cu cel mai mare risc, înainte ca efectele asupra sănătății să se manifeste.
Prescripția socială: O soluție posibilă
Ca răspuns la creșterea cazurilor de singurătate și izolare socială, medicii din diverse țări implementează „prescripția socială”. Această practică implică recomandarea de activități non-medicale, cum ar fi voluntariatul sau participarea la evenimente comunitare pentru a îmbunătăți starea de bine a pacienților.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) susține această abordare, subliniind rolul prescripției sociale în îmbunătățirea sănătății populației, reducerea inegalităților și diminuarea presiunii asupra sistemelor medicale. Regatul Unit a integrat prescrierea socială în politica națională de sănătate, cu peste un milion de persoane direcționate anual către astfel de servicii. Din martie 2026, Academia Națională pentru Prescriere Socială din Regatul Unit (NASP) va deveni Centru Colaborator al OMS pentru politici și dezvoltare în domeniul prescrierii sociale, oferind sprijin statelor membre OMS.
