Creștere economică solidă pentru România, dar reforme urgente pentru viitor
Bucureștiul a fost gazda prezentării unui nou raport OECD care subliniază creșterea economică puternică a României în ultimele două decenii, cu o convergență a veniturilor și a productivității către nivelurile OECD. Documentul avertizează însă că sunt necesare reforme continue pentru a îmbunătăți finanțele publice, a consolida competitivitatea și a promova participarea pe piața forței de muncă. Obiectivul principal este de a stimula în continuare perspectivele de creștere ale României și de a îmbunătăți standardul de viață.
Previziuni economice și inflație persistentă
Conform estimărilor OECD, creșterea PIB-ului României va atinge 1,0% în acest an, urmând să urce la 2,2% anul viitor, după o creștere de 0,7% înregistrată anul trecut. În același timp, inflația este prognozată să rămână ridicată, la 6,6% în 2026, înainte de a scădea la 3,0% în 2027, pe măsură ce efectele măsurilor fiscale anterioare se vor estompa. „România a înregistrat o creștere puternică a veniturilor, determinată de creșteri semnificative ale productivității. Pentru viitor, disciplina fiscală solidă trebuie să rămână o prioritate pentru a aborda inflația persistentă și presiunile crescânde asupra cheltuielilor generate de îmbătrânirea populației”, a declarat secretarul general OECD, Mathias Cormann, la prezentarea raportului.
Analiza recomandă totodată stimularea inovației, a competențelor și a digitalizării pentru consolidarea competitivității, precum și reforme în domeniul sănătății, al pieței muncii și al politicilor privind competențele. Aceste măsuri ar facilita creșterea ratelor de ocupare a forței de muncă în rândul lucrătorilor mai în vârstă, al femeilor și al tinerilor.
Provocări și soluții pentru viitorul economic
Creșterea eficienței cheltuielilor rămâne o prioritate pentru asigurarea unor finanțe publice solide și pentru susținerea unei creșteri economice reziliente. Eforturile continue de extindere a bazei de impozitare și de îmbunătățire a conformării fiscale prin digitalizare suplimentară și audituri bazate pe risc ar contribui la sustenabilitatea fiscală. Planificarea bugetară pe termen mediu, bazată pe bugetare orientată spre performanță și pe evaluări ale cheltuielilor, ar ajuta la asigurarea disciplinei fiscale și a alocării eficiente a fondurilor publice.
Raportul subliniază, de asemenea, necesitatea integrării mai bune a companiilor românești în lanțurile globale de aprovizionare. Simplificarea și digitalizarea cadrelor de reglementare pentru activitățile economice ar reduce costurile administrative și ar stimula dinamismul afacerilor. Investițiile în capitalul uman, inclusiv prin implementarea integrală a reformei educației și prin alinierea mai bună a educației și a formării profesionale cu nevoile pieței muncii, ar ajuta la creșterea ofertei de competențe avansate.
De asemenea, raportul abordează provocările demografice, evidențiind necesitatea creșterii participării pe piața muncii în rândul lucrătorilor mai în vârstă, al femeilor și al tinerilor. Măsuri precum îngrijirea preventivă, depistarea precoce a bolilor, promovarea unui stil de viață sănătos, învățarea pe tot parcursul vieții și aranjamente de lucru flexibile ar sprijini ocuparea forței de muncă în rândul lucrătorilor mai în vârstă. Încurajarea revenirii la muncă după concediul de creștere a copilului, extinderea serviciilor de îngrijire a copiilor și scurtarea concediului parental, alături de noi măsuri împotriva discriminării la locul de muncă, ar încuraja participarea femeilor pe piața muncii.
Pe lângă aspectele economice, raportul abordează și riscurile legate de schimbările climatice, recomandând o mai bună aplicare a reglementărilor privind construcțiile în zonele predispuse la inundații, îmbunătățirea sistemelor de protecție împotriva inundațiilor și extinderea asigurării împotriva dezastrelor. Modernizarea infrastructurii pentru prevenirea pierderilor de apă și a irigațiilor ineficiente, împreună cu actualizarea practicilor de tratare a apelor uzate, vor contribui la abordarea problemelor legate de deficitul de apă.
În prezent, România se află în discuții de aderare la OECD, Consiliul OECD deschizând negocierile în 2022.
