Transilvănenii care au făcut istorie pe pământ american: povestea ciobanilor din Sibiu
La începutul secolului al XX-lea, America a reprezentat un magnet pentru mulți români, iar județul Sibiu a fost printre primele zone din care oamenii și-au încercat norocul peste ocean. Sărăcia, dorința de a evita recrutarea pentru armata imperială sau pur și simplu un vis de îmbogățire rapidă i-au determinat pe mulți localnici să lase în urmă satele natale, în speranța unei vieți mai bune. Mii de țărani și ciobani români au ales să traverseze Atlanticul, pornind într-o călătorie plină de necunoscut.
Ciobanii din Mărginimea Sibiului și-au găsit un nou cămin în Montana
Documentele vremii, în special cele din publicația „Foaia Poporului” (1900-1914), oferă o imagine detaliată a acestei epoci. Ziarele scriau despre viața dură, despre suferință, dar și despre adaptarea imigranților la noile condiții. Una dintre cele mai interesante mărturii datează din 1912, din statul Montana, unde o comunitate de ciobani din Mărginimea Sibiului, în special din Poiana, și-a găsit un nou cămin temporar.
George Suciu, un cioban din Poiana, aflat la al treilea an de ședere în Statele Unite, scria către redacția „Foaia Poporului” despre viața conaționalilor săi. „Chiar numai din Poiana Sibiului suntem aproape trei sute de ciobani păzind turme mari de oi pe aici, prin statul Montana. Și ne plătește simbrie foarte bună, 40 dolari (200 coroane austriece) pe lună”, relata Suciu. El menționa și singurătatea pe care o simțeau ciobanii, nevoiți să păzească turme de mii de oi. Cu toate acestea, ei încercau să mai alunge din plictiseală prin citirea ziarelor.
Oameni cu povești: greutăți ale comunicării într-o lume nouă
Adaptarea la o nouă țară venea cu provocări specifice, inclusiv bariere lingvistice. Acestea au dus uneori la situații neașteptate. O astfel de întâmplare este ilustrată de povestea stră-străbunicului unui american pe nume John Landman, un imigrant român care nu vorbea engleza. Întrebat de șerif cine este, bărbatul a răspuns cu puținele cuvinte pe care le știa, crezând că i se cere numele: „John”, pentru că auzise că așa i se spune în loc de Ion, și „land” și „man” pentru a explica faptul că era proprietarul pământului. Șeriful a consemnat numele ca John Landman, deși numele real al bărbatului era Ion Zaharia.
Astăzi, comunitatea de români din Statele Unite continuă să prospere, păstrând legăturile cu tradițiile și identitatea culturală. Conform ultimului recensământ, numărul românilor din SUA se apropie de jumătate de milion, mulți dintre ei fiind urmașii primilor imigranți care au pornit la drum în căutarea unei vieți mai bune.
