Un bărbat din Elveția a fost eliberat după 25 de ani de internare, o perioadă care a depășit chiar și pedeapsa maximă pentru închisoare pe viață. Fapta pentru care a fost condamnat, petrecută în adolescență, a dus la o încarcerare prelungită, stârnind dezbateri despre justiție și tratamentul persoanelor cu probleme psihice.
Agresiune în adolescență și o pedeapsă inițială blândă
Totul a început în anul 2000, când, la vârsta de 18 ani, bărbatul a fost implicat într-un incident violent. Sub influența alcoolului și a drogurilor, acesta și-a atacat mama și un prieten de familie cu un cuțit de bucătărie și o furculiță, provocându-le leziuni ușoare. În urma acestor fapte, a fost condamnat la doi ani de închisoare, pentru tentativă de vătămare corporală gravă și încălcări ale legii privind stupefiantele.
Inițial, pedeapsa a fost de doi ani. În loc să fie încarcerat, tânărul a beneficiat de un program de terapie pentru dependența de droguri, fiind diagnosticat cu „tulburare de personalitate emoțional instabilă”. După ispășirea pedepsei inițiale, a fost internat într-o unitate medicală pentru o perioadă nedeterminată.
Prevederile legale elvețiene privind internarea
Articolul 59 din Codul penal elvețian permite internarea persoanelor considerate periculoase din cauza unor tulburări psihice, cu scopul de a proteja societatea și de a le oferi tratament. Legea stipulează că durata maximă a unei astfel de măsuri este de cinci ani, cu posibilitatea de prelungire prin decizie judecătorească. În prezent, aproximativ 1.260 de persoane se află sub acest regim în Elveția.
Pe parcursul internării sale, bărbatul a fost supus mai multor evaluări psihiatrice și a încercat în repetate rânduri să obțină eliberarea. În ianuarie 2024, cererea sa a fost respinsă. Într-un interviu acordat în 2023, acesta a declarat: „Nu sunt monstrul descris în dosare”.
O decizie judecătorească controversată
Perioada de internare a bărbatului a fost prelungită succesiv, ajungând la un total de 25 de ani. Această durată a depășit chiar și limita maximă legală a unei pedepse cu închisoarea pe viață, care este de 20 de ani. Tribunalul Federal a considerat durata internării ca fiind „disproporționată” și a dispus eliberarea sa la data de 10 februarie 2026.
Cu toate acestea, autoritățile nu i-au oferit nicio formă de suport post-detenție. Conform legislației elvețiene, nu există o bază legală care să permită monitorizarea sau sprijinirea sa după eliberare. În prezent, o cerere a autorităților din Berna de a dispune o nouă internare a acestuia este încă în așteptare.
