Vicepremierul Oana Gheorghiu revine cu explicații după criticile privind listarea companiilor de stat. Aceasta respinge acuzațiile de lipsă de transparență și cataloghează drept „manipulări și dezinformări” interpretările apărute în spațiul public. Gheorghiu susține că demersul este unul de explorare și că a deranjat anumite interese.
Reacția la criticile privind listarea
Oana Gheorghiu a precizat că discuțiile despre listarea unor pachete minoritare au fost inițiate informal, inclusiv cu vicepremierul Marian Neacșu. Ulterior, documentul a fost transmis tuturor vicepremierilor pentru feedback. Reprezentanții PNL și USR au reacționat, în timp ce PSD nu a transmis niciun punct de vedere oficial, conform declarațiilor acesteia.
În postarea de pe Facebook, vicepremierul a subliniat că lista companiilor nu are caracter decizional, fiind „un document exploratoriu, fără implicații juridice”. Acesta a fost prezentat și în ședința de Guvern, ca parte a procesului de consultare. Gheorghiu a menționat că materialele au fost publicate pe site-ul oficial al Guvernului „în spiritul transparenței și al bunei guvernări”.
Interesele afectate și „băieții deștepți”
Vicepremierul leagă criticile de interesele afectate de măsurile promovate. Ea afirmă că activitatea sa din guvern a deranjat multe interese și „mulți băieți deștepți”. A invocat membri în consilii de administrație numiți politic, „amante și nepoți”, dar și contracte din care „unii se îmbogățeau și singurul care pierdea era statul”. Gheorghiu susține că acești actori sunt „obișnuiți să ia decizii în spatele ușilor închise”, iar abordarea sa, bazată pe transparență și consultare extinsă, „nu e în acord cu interesele lor de combinații”.
Poziția fostului secretar general al guvernului
Fostul secretar general al Guvernului, Ștefan Radu Oprea, critică propunerea vicepremierului. Acesta susține că lista companiilor vizate nu a fost discutată în cadrul Comitetului Interministerial pentru implementarea reformelor din PNRR. El consideră că documentul a fost introdus pe ordinea de zi în dimineața ședinței de Guvern, fără a se acorda timp pentru analiză. Oprea afirmă că invocarea jalonului 443 din Planul Național de Redresare și Reziliență este eronată, argumentând că societățile incluse în propunere nu au legătură directă cu această obligație.
Oprea a mai subliniat că listarea poate fi utilă în cazul companiilor ineficiente, dar nu și pentru cele deja profitabile și listate. El a conchis că „confundarea acestui instrument cu o soluție fiscală urgentă, justificată printr-un jalon PNRR cu care nu are legătură directă, nu este reformă. Este comunicare politică prezentată ca urgență tehnică”.
Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat că lista companiilor este doar o propunere aflată în fază de analiză și că statul ar păstra controlul, listarea contribuind la creșterea transparenței. Aceasta a menționat că „listarea companiilor de stat nu înseamnă că ne vindem țara, înseamnă că ne protejăm companiile de devalizare”.
