România se află sub observație strânsă din partea agențiilor de rating, menținându-și în prezent ratingul de țară la limita inferioară a categoriei investiționale (BBB-), dar cu o perspectivă negativă. Acest lucru înseamnă că țara este încă considerată o destinație sigură pentru investitori, însă deteriorarea indicatorilor fiscali ar putea duce la retrogradare, conform evaluării Standard & Poor’s (S&P). Decizia finală a S&P, crucială pentru evoluția economică a țării, ar putea fi influențată de echilibrul fragil dintre consolidarea fiscală și creșterea economică, pe fondul unei economii aflate în stagflație.
Provocările consolidării fiscale și impactul economic
Menținerea ratingului actual de către S&P, în următoarele trimestre, va depinde în mod decisiv de capacitatea României de a gestiona echilibrul între consolidarea fiscală și creșterea economică. Ionuț Lianu, șeful Trezoreriei CEC Bank, subliniază că ponderea cea mai importantă în evaluare o va avea consolidarea fiscală. Totuși, un impact prea drastic asupra creșterii economice ar putea complica procesul de consolidare, erodând baza fiscală, în special prin diminuarea consumului intern.
Economiștii, precum Valentin Tătaru, economistul șef al ING Bank, prognozează menținerea ratingului actual, de BBB- cu perspectivă negativă. Acesta argumentează că îmbunătățirea deficitului bugetar, bazată atât pe creșterea veniturilor fiscale, cât și pe o colectare mai eficientă, împreună cu investițiile în creștere – impulsionate de PNRR și fondurile de coeziune – sunt factori cruciali. Finalizarea termenelor limită pentru PNRR și intrarea fondurilor europene ar putea reprezenta un record în acest an, oferind un sprijin crucial.
Instabilitatea politică: Un factor de risc major
Un aspect critic în evaluarea agențiilor de rating este stabilitatea politică. Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, consideră că, în lipsa unor evenimente extraordinare, S&P va menține ratingul și perspectiva actuală. Cu toate acestea, Valentin Tătaru atrage atenția asupra riscului instabilității politice, care ar putea amplifica recesiunea, înăsprind condițiile de finanțare și având un impact negativ asupra investițiilor și ajustării fiscale.
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a menționat recentul rating pozitiv acordat de agenția japoneză, sugerând că, deși nu este o agenție de anvergură globală, acesta reprezintă un semnal pozitiv. El a sugerat posibilitatea ca, începând cu toamna, și agențiile internaționale majore să reevalueze perspectiva României.
Perspective și Consecințe
Principalele vulnerabilități ale României rămân deficitul bugetar, creșterea datoriei publice și a costurilor de finanțare, precum și instabilitatea politică. Menținerea ratingului deasupra pragului „junk” este susținută de creșterea economică moderată, fondurile europene, sistemul bancar solid și datoria publică, care este încă sub media UE.
O eventuală retrogradare la categoria „junk” (sub BBB-) ar duce la creșterea costurilor de împrumut, retragerea investitorilor instituționali, presiuni asupra cursului leului și, în final, un impact negativ asupra economiei. Chiar dacă acest scenariu este considerat mai puțin probabil pe termen scurt, riscul rămâne real din cauza dezechilibrelor existente. Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor în martie 2024, deficitul bugetar a atins, în primele două luni ale anului, 25,6 miliarde lei.
