Majoritatea românilor, de acord cu o vârstă minimă pentru accesul la rețelele sociale
Un sondaj recent arată că o majoritate covârșitoare a românilor susține introducerea unei vârste minime legale pentru accesul minorilor la platformele de socializare. Studiul, realizat de INSCOP Research pentru platforma Informat.ro în perioada 2-6 martie 2026, indică un sprijin puternic pentru această măsură, reflectând preocupările legate de siguranța copiilor în mediul online.
Potrivit datelor, 65,4% dintre respondenți sunt „total de acord” cu stabilirea unei vârste minime legale. Alți 16,7% se declară „oarecum de acord”, în timp ce doar 3,6% sunt „oarecum împotrivă” și 12,2% sunt „total împotrivă”. Restul de 2,1% nu au exprimat o opinie. Rezultatele evidențiază o susținere largă, indiferent de grup, pentru o intervenție legislativă în acest sens.
Vârsta preferată pentru accesul online
Analiza datelor relevă, de asemenea, preferințele respondenților în ceea ce privește vârsta minimă considerată adecvată pentru accesul la rețelele sociale. Dintre cei care susțin o vârstă minimă legală, 27,7% consideră că aceasta ar trebui să fie de 16 ani. Un procent de 17,2% optează pentru 18 ani, 16,6% pentru 14 ani și 8,3% pentru 15 ani. Aceste cifre sugerează o dezbatere în curs de desfășurare cu privire la vârsta optimă, cu opinii variate în funcție de grupurile demografice.
Votantii USR, persoanele cu vârste între 30 și 44 de ani, cei cu studii superioare și locuitorii din mediul urban mare, sunt mai predispuși să sprijine vârsta de 16 ani. Pe de altă parte, votanții PSD și persoanele de peste 60 de ani par să favorizeze o vârstă minimă de 18 ani. Tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare și angajații din sectorul public sunt mai înclinați să considere că vârsta de 14 ani ar fi adecvată.
Percepția vulnerabilității în mediul online
Un alt aspect important al sondajului se referă la percepția vulnerabilității utilizatorilor de rețele sociale. Aproape jumătate dintre respondenți (48,6%) consideră că minorii reprezintă grupul cel mai vulnerabil. Un procent de 26,2% indică întreaga populație ca fiind vulnerabilă, 12,1% persoanele vârstnice, iar 8,1% persoanele cu studii primare.
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a subliniat că „sprijinul foarte ridicat pentru introducerea unei vârste minime indică o legitimitate socială solidă pentru intervenția statului, percepută ca necesară în protejarea minorilor în spațiul digital”. Acesta a adăugat că „diferențele apar nu asupra principiului, ci asupra nivelului de restricție, unde se disting clar orientări mai permisive în rândul grupurilor active și educate și poziții mai restrictive în rândul celor mai vârstnici și cu educație primară”.
În contextul acestor rezultate, autoritățile au intensificat discuțiile cu privire la elaborarea unei legislații specifice. Săptămâna viitoare, o comisie parlamentară va analiza propunerile venite din partea societății civile pentru a stabili un cadru legal care să reflecte preocupările și opiniile exprimate de cetățeni.
