România se confruntă cu o recesiune economică profundă, indică datele recente privind indicatorii macroeconomici. Scăderea PIB, scăderea investițiilor și a consumului, combinate cu încrederea scăzută în economie, trasează un tablou îngrijorător pentru evoluția economică din acest an. Măsurile de austeritate, considerate greșit fundamentate, par să fi agravat situația, potrivit analizelor.
Prăbușirea indicatorilor economici cheie
Analizele economice arată o scădere puternică a PIB real în primul trimestru, cu un minus de 1,8%. Aceasta este cea mai mare scădere din perioada post-pandemică. Încrederea în economie a atins un minim al ultimilor șase ani. Indicele încrederii în economie (ESI), calculat de Comisia Europeană, a coborât sub pragul de alertă de 100 de puncte, semnalând riscul de recesiune. Consiliul Fiscal exprimă, de asemenea, îngrijorări cu privire la riscul de cădere economică pe parcursul anului 2026.
Datele privind producția industrială și comenzile noi din industrie indică, de asemenea, o deteriorare. Producția industrială a scăzut cu 0,9% în anul 2025 față de anul anterior, iar în primele luni din 2026 continuă tendința negativă. Comenzile noi din industria prelucrătoare au scăzut în ianuarie 2026. Sectorul construcțiilor, de asemenea, a încetinit, cu o scădere a volumului lucrărilor de 2,4% în ianuarie 2026 față de aceeași lună a anului precedent. Și sectorul serviciilor a fost afectat, în special HoReCa, cu o scădere de 16% în ianuarie 2026 față de ianuarie 2025.
Măsuri de austeritate și efecte negative
Scăderea consumului, influențată de creșterea TVA și a accizelor, alături de înghețarea veniturilor, a dus la o scădere semnificativă. Investițiile publice au arătat o scădere, cu o diminuare de 3,1 miliarde lei a investițiilor publice finanțate din buget în primele două luni ale anului 2026. Investițiile private sunt, de asemenea, frânate.
Soluții propuse și perspective
Pentru a depăși criza, este necesară o modificare a abordării macroeconomice, spun analiștii. Se propune înlocuirea austerității cu un plan de consolidare fiscal-bugetară echitabil, în combinație cu măsuri de relansare economică. Printre acestea se numără implementarea rapidă a unui plan de relansare economică, susținerea dezvoltării clusterelor de competitivitate și o reformă a taxării, cu o mai mare progresivitate. Consolidarea instituțională, inclusiv debirocratizarea, este, de asemenea, considerată crucială.
Banca Mondială și FMI au revizuit în jos estimările privind performanța economiei românești. The World Bank a revizuit rata de creștere a PIB real pentru România de la 1,3% la 0,5%, iar FMI de la 1,4% la 0,7% pentru anul curent.
