România, invitată la masa energetică a Europei, dar complice la propria irelevanță
România are potențialul de a deveni un pilon important pentru securitatea energetică a Europei, valorificând resursele de gaze din Marea Neagră și poziția sa strategică. O analiză recentă a Asociației Energia Inteligentă (AEI) arată că țara noastră nu reușește să capitalizeze acest avantaj, fiind mai degrabă o „oportunitate pentru alții” decât un jucător activ pe scena europeană. Potrivit președintelui AEI, Dumitru Chisăliță, România suferă de „inerție instituțională și timiditate strategică”, ezitând în fața deciziilor importante.
Oportunități ratate într-un context geopolitic favorabil
Potrivit analizei, România este curțată de state europene interesate de accesul la resurse și rute de transport. Cu toate acestea, țara nu negociază dur, nu impune condiții și nu își construiește un statut puternic în cadrul Uniunii Europene. În opinia lui Chisăliță, România ratează o fereastră istorică de oportunitate, într-un moment în care Europa caută cu disperare surse de energie, iar războiul din Ucraina a schimbat regulile jocului geopolitic.
„România nu pierde oportunități. Le lasă să expire”, avertizează președintele AEI. El consideră că problema nu este de natură economică, tehnică sau geopolitică, ci una de caracter instituțional. Lipsa de claritate și ambiție, în contrast cu abordările proactive ale altor state, precum Polonia sau Grecia, pune România într-o poziție dezavantajoasă. Chisăliță subliniază că România are tot ce îi trebuie pentru a deveni un pol european de securitate energetică, dar această poziție nu se obține pasiv, ci prin decizii rapide și asumarea conflictului, atunci când este necesar.
De la resurse la influență: viziunea unui pol energetic
AEI propune un proiect de țară menit să transforme România într-un pol de securitate europeană prin energie. Acest proiect se bazează pe patru piloni principali: autonomia energetică, prin valorificarea gazelor din Marea Neagră, extinderea capacităților nucleare și dezvoltarea energiei regenerabile, infrastructura regională integrată, consolidarea parteneriatelor strategice și competitivitatea economică prin energie accesibilă.
„Gazul din Marea Neagră nu este doar o resursă. Este un pol de influență”, afirmă Chisăliță, subliniind importanța unei abordări strategice în valorificarea resurselor energetice. El avertizează că, dacă România nu acționează rapid, va rămâne un simplu coridor de tranzit pentru deciziile altora, în loc să devină un centru de putere.
În contextul strategic actual, Chisăliță subliniază importanța acțiunii imediate. Între 2026 și 2035, Marea Neagră se va redefini din punct de vedere geopolitic, iar Uniunea Europeană va reconfigura politica industrială și energetică. Dacă România ratează acest deceniu, resursele vor fi blocate prin contracte comerciale, iar țara va rămâne un actor periferic.
În prezent, discuțiile privind exploatarea gazelor din Marea Neagră sunt în desfășurare, iar autoritățile române analizează diverse strategii pentru a maximiza beneficiile pentru țară.
