România începe 2026 cu un deficit bugetar redus, dar succesul depinde de mai mulți factori
Ministerul Finanțelor a anunțat, joi după-amiaza, că România a înregistrat un deficit bugetar de doar 0,70% din PIB la începutul anului 2026, o îmbunătățire semnificativă față de deficitul de 1,58% înregistrat în aceeași perioadă a anului precedent. Datele arată o creștere a veniturilor și o scădere a cheltuielilor, dar cifrele ascund detalii importante despre modul în care s-a ajuns la acest rezultat.
Impozitul pe dividende, un salt spectaculos cu implicații specifice
O creștere impresionantă a venit de la impozitul pe dividende, cu un avans de 57,6%. Explicația nu constă într-o creștere a prosperității, ci într-un calendar fiscal. Companiile și-au distribuit dividendele cu precădere în decembrie 2025, înainte ca anumite facilități fiscale să expire. Aceasta sugerează mai degrabă o taxare anticipată decât o creștere structurală a veniturilor.
Pe de altă parte, colectarea TVA s-a dovedit a fi mai eficientă. TVA-ul net a crescut cu 20,6%, reflectând o performanță mai bună la colectarea brută (+20,3%) și restituiri mai mari către companii. Suma mai mare de bani returnată firmelor contribuie la lichiditatea în economie. Această dinamică, departe de a afecta negativ bugetul, este un semn pozitiv al unei gestionări eficiente a TVA-ului de către stat.
Contribuțiile sociale au înregistrat, de asemenea, o creștere de 6%. Deși modestă, această creștere, alături de extinderea bazei de impozitare și transferurile mai mari către Pilonul II de pensii private, indică o anumită normalizare în raport cu sistemul de pensii private.
Cheltuieli reduse și absorbție sporită de fonduri europene
Cheltuielile totale au scăzut de la 6,3% la 5,8% din PIB. Analiza detaliată a cheltuielilor arată reduceri în special la cheltuielile de personal, printr-o diminuare a sporurilor, și la bunuri și servicii. Investițiile au fost protejate, ba chiar stimulate: 76,82% din cheltuielile de investiții sunt legate de proiecte europene. Așadar, România a început să valorifice mai eficient fondurile europene nerambursabile, un aspect crucial pentru echilibrul bugetar.
Rambursările de la UE au crescut cu 87,8% față de aceeași perioadă a anului precedent. Acesta este cel mai important indicator din comunicatul Ministerului, dar cel mai puțin menționat. Fiecare leu primit de la Bruxelles reduce necesitatea statului român de a se împrumuta de pe piețele financiare.
Conform comunicatului, datele sugerează o abordare concentrată pe o colectare fiscală îmbunătățită și o mai bună absorbție a fondurilor europene. „Deficitul s-a înjumătățit nu pentru că am cheltuit mai puțin cu oamenii, ci pentru că am început să colectăm mai mult și să absorbim Europa mai bine.”, se precizează în comunicat.
Îmbunătățirea este rezultatul a două componente principale: creșterea veniturilor, parțial sustenabilă, și comprimarea cheltuielilor, în special a celor de personal. Această tendință marchează o schimbare de direcție clară față de perioada 2024-2025, când deficitul a atins niveluri de până la 8% din PIB.
Oficialii guvernamentali au subliniat că menținerea acestei tendințe și continuarea absorbției fondurilor europene ar putea permite României să iasă din procedura de deficit excesiv mai devreme decât se anticipa. Guvernul a stabilit ca obiectiv pentru acest an o absorbție de 10 miliarde de euro din fonduri europene, o sumă considerabilă care ar putea susține și mai mult echilibrul bugetar.
