Europa se confruntă cu o criză de kerosen, un combustibil esențial pentru aviație, cauzată de întreruperea importurilor din Kuweit și de tensiunile din Orientul Mijlociu. Expertul în energie Dumitru Chisăliță a explicat că România este mai puțin vulnerabilă la această criză și ar putea chiar să beneficieze economic de pe urma situației. Mai multe companii aeriene europene au fost nevoite să anuleze zboruri din cauza lipsei de kerosen, în timp ce instabilitatea din regiune afectează fluxurile de aprovizionare.
Criza de kerosen: Europa, dependentă de importuri
Dumitru Chisăliță a subliniat că actuala criză este rezultatul unei decizii strategice luate de Uniunea Europeană în urmă cu 30 de ani, de a importa kerosen din alte țări. Jumătate din kerosenul folosit în Uniunea Europeană este importat, Kuweitul fiind principalul exportator. Întreruperea fluxurilor de kerosen din Kuweit, de o lună și jumătate, a agravat situația.
În lipsa importurilor, țările europene au început să utilizeze stocurile existente, însă acestea sunt limitate și nu beneficiază de un regim similar cu cel al produselor petroliere precum țițeiul, benzina sau motorina, în sensul existenței unor stocuri strategice. Consumul anual de kerosen în Uniunea Europeană este de circa 80 de milioane de tone, o parte importantă fiind dependentă de importuri sau de țiței provenit din zone afectate de tensiuni.
România, avantajată de producția internă și poziția geografică
România pare să fie într-o poziție mai bună comparativ cu alte state europene. Expertul în energie a explicat că riscurile sunt mai reduse datorită consumului mai mic de kerosen, dar și a faptului că România produce acest combustibil în cele trei rafinării. Un alt avantaj important este legat de sursele de țiței: o pătrime din cantitatea necesară României provine din producție internă, iar fluxurile de țiței nu sunt afectate de situația globală.
Chisăliță consideră că România nu se va confrunta cu o problemă majoră legată de lipsa kerosenului și, mai mult, ar putea să fructifice această situație. Cererea mare de kerosen la nivel european și creșterea prețului ar putea genera beneficii economice pentru țara noastră.
Recomandări pentru reducerea impactului scumpirilor la combustibili
În contextul măsurilor luate de guverne pentru a atenua efectele scumpirilor la combustibili, expertul a menționat recomandarea Fondului Monetar Internațional (FMI). Acesta consideră că reducerea accizelor trebuie să fie țintită, vizând în special sectoarele importante, precum agricultură, transport, servicii esențiale, apărare și spitale. Chisăliță susține o abordare prudențială, cu măsuri aplicate acolo unde este necesar și pentru celelalte categorii, doar în cazul în care prețul depășește un anumit nivel. O abordare selectivă este esențială pentru a nu lăsa nicio categorie în urmă.
