Conform Cursdeguvernare.ro: Ilie Bolojan, premierul interimar, a prezentat luni un bilanț al guvernării sale din perioada iulie 2025 – octombrie 2026, subliniind că a preluat conducerea țării într-un moment critic, marcat de riscul blocării fondurilor europene și de posibila incapacitate de plată, consecințe ale unui deficit bugetar record de 9,3% din PIB în 2024 și ale amânării măsurilor de consolidare fiscală de către guvernele anterioare.
Corecție bugetară și tranziție economică
Potrivit premierului Bolojan, majorarea cotei de TVA a fost prima măsură de corecție fiscală, necesară pentru a aduce rapid fonduri la bugetul de stat. El a recunoscut că inflația a fost o componentă a acestei corecții, dar a insistat că obiectivul nu a fost doar reducerea deficitului, ci transformarea economiei dintr-una bazată pe consum din bani împrumutați într-una axată pe investiții.
Premierul a identificat cinci probleme structurale majore ale României și a detaliat măsurile adoptate: obligațiile de plată din litigii salariale, inclusiv o sentință de peste 5 miliarde de lei pentru magistrați; restanțele din schemele de compensare a prețurilor la energie, cu alocări bugetare semnificative în 2026 și previzionate pentru 2027; dezechilibrele din sistemul de sănătate, unde numărul contribuabililor a crescut considerabil; supracontractarea investițiilor publice, în special în sectorul transporturilor, cu contracte ce depășesc bugetul anual cu peste 300%; și necesitatea restructurării companiilor de stat prin noi indicatori de performanță și contracte de management.
Priorități și reforme structurale
În același context, Bolojan a schițat prioritățile Guvernului Niculescu: menținerea unei politici bugetare prudente, continuarea reducerii deficitului, finalizarea Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și prioritizarea investițiilor pentru a consolida un model de creștere bazat pe producție, nu pe datorie.
Premierul Bolojan a descris mandatul său ca fiind „intens”, marcat de crize interne și externe, și a afirmat că predă o țară pe calea redresării, bazată pe „guvernare fără minciună, fără populism și cu respect pentru oameni”. A subliniat că situația la preluarea mandatului era gravă, cu un deficit de 9,3%, creștere economică bazată pe consum din datorie, PNRR blocat și risc iminent de incapacitate de plată.
PNRR renegociat și reforme asumate
Bolojan a pus accent pe renegocierea și repornirea PNRR, afirmând că România a primit 65% din valoarea programului și mai are de încasat două cereri de plată. A atribuit întârzierile parțiale blocajului pus de PSD asupra legii salarizării unitare și a menționat transferul proiectelor de autostrăzi către SAFE pentru a asigura finanțarea. Printre reformele asumate se numără reducerea structurilor administrative inutile, reforma administrației centrale și locale, plafonarea privilegiilor, introducerea criteriilor de performanță în companiile de stat și reforma pensiilor magistraților.
Premierul a criticat PSD pentru sabotarea guvernului și tergiversarea reformelor, susținând că acestea afectau interese puternice. El a subliniat importanța unui stat corect, care aplică aceleași reguli de disciplină pentru instituții ca și pentru societate. De asemenea, a menționat domeniul energiei ca fiind problematic, afectat de lipsa reformelor și întârzierea investițiilor, afirmând că guvernul său a început să deblocheze investiții majore.
Demiterea guvernului a fost, în viziunea sa, legată de pericolul ca „vechiul sistem să fie demantelat”, iar PSD nu ar fi suportat ” pericolul ca vechiul sistem să fie demantelat prin reguli și alocări corecte”. Bolojan a afirmat că a tăcut pentru a nu pune în pericol eforturile de recredibilizare a României pe piețele internaționale. El a mulțumit colaboratorilor și cetățenilor pentru efortul depus în perioada mandatului.
Probleme structurale și lecții pentru viitor
Referitor la viitor, Bolojan a avertizat că ignorarea lecțiilor recente și revenirea la „vechile obiceiuri nesănătoase” vor duce la „deraierea” României. El a enumerat din nou problemele structurale, inclusiv sentințele împotriva statului, restanțele din zona de energie, dezechilibrele din sănătate unde contribuția era mult sub nivelul beneficiarilor, supracontractarea investițiilor publice și gestionarea defectuoasă a companiilor de stat.
În cadrul sesiunii de întrebări și răspunsuri, Bolojan a criticat PSD pentru acțiunile care au deteriorat relațiile din coaliție și nu au fost în interesul României. De asemenea, a regretat că reducerea structurală a cheltuielilor statului nu a fost finalizată. Legat de PNL, a menționat că demnitarii susținuți de partid își vor încheia mandatele, în timp ce funcționarii publici și cei din companiile de stat, dacă au câștigat posturile prin concurs, își vor continua activitatea.
Premierul a subliniat necesitatea unei rectificări bugetare urgente și a stabilizării cheltuielilor pentru a se înscrie în ținta de deficit, considerând acest aspect o condiție pentru un buget serios pe anul următor. A refuzat să comenteze speculațiile despre moțiuni de cenzură, dar a afirmat că PNL va fi un partid de opoziție dacă principiile de bună guvernare nu vor fi respectate.
Sursa: Cursdeguvernare.ro
