Primăriile cheltuiesc zeci de mii de euro pe abonamente la inteligența artificială
Administrația publică din România face pași concreți în adoptarea inteligenței artificiale (IA), cu primării și alte instituții care alocă fonduri pentru abonamente la platforme precum ChatGPT. Un documentar recent arată că suma totală cheltuită pe astfel de servicii depășește 63.000 de euro, o sumă plătită prin încredințări directe începând din iulie 2023. Această tendință marchează o trecere de la experimente izolate la o utilizare instituționalizată a IA.
IA, un „asistent” în administrație
Primăria Slobozia este un exemplu timpuriu, achiziționând inițial trei abonamente pe 12 luni, împreună cu un VPN. Primarul Alexandru Potor a explicat că scopul ChatGPT nu este de a înlocui funcționarii, ci de a oferi o „a doua opinie” în aspecte juridice, proiecte de hotărâri și alte probleme administrative complexe. Ideea centrală este de a accelera munca internă și de a identifica soluții noi.
Administrația justifică utilizarea tehnologiei ca o formă de asistență, nu de înlocuire a personalului. Se presupune că IA poate ajuta la standardizarea proceselor administrative, mai ales în contextul presiunilor legate de reducerea personalului. Consiliul Județean Călărași este un alt exemplu, unde abonamentele sunt folosite pentru a dezvolta proiecte și ghiduri. Formularea oficială este clară: „AI-ul nu decide, ci ajută”, deși validitatea acestei afirmații depinde de controlul intern al fiecărei instituții și de capacitatea angajaților de a verifica informațiile generate.
Riscuri potențiale și întrebări fără răspuns
Utilizarea IA în administrație ridică, de asemenea, semne de întrebare. Un chatbot poate fi util pentru organizarea informațiilor, dar devine problematic atunci când răspunsurile sunt tratate ca adevăruri verificate, mai ales în domenii precum juridic, administrativ sau financiar. Există îngrijorări cu privire la influența unui sistem care poate „halucina” sau omite detalii esențiale în luarea deciziilor importante.
Protecția datelor și securitatea informațiilor sunt, de asemenea, aspecte critice. Unele instituții achiziționează și servicii conexe, precum VPN-uri, ceea ce indică o conștientizare a acestei probleme. Totuși, simpla existență a unor măsuri tehnice nu asigură securitatea, deoarece depinde de accesul la date, de politicile interne și de înțelegerea limitelor instrumentului de către funcționari. Modul de achiziție, adesea prin intermediari locali, arată o abordare pragmatică și fragmentată, fără o dezbatere publică amplă privind standardele și bunele practici.
Universități precum Universitatea din Craiova și UMF „Carol Davila”, institute de cercetare, ONG-uri de utilitate publică și companii de utilități fac și ele achiziții similare, sugerând o adoptare extinsă a acestor instrumente.
O analiză aprofundată a acestor achiziții și a modului în care IA este implementată în administrația publică este necesară, în contextul în care tot mai multe instituții se orientează către aceste soluții tehnologice.
