Prețul aurului a înregistrat cea mai mare scădere lunară din ultimii aproape 17 ani, depreciindu-se cu aproximativ 14,6% în martie. Această evoluție negativă pe piața metalului prețios vine pe fondul tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu și al schimbărilor în percepția investitorilor, conform datelor și informațiilor furnizate de CNBC și News.ro.
Scădere dramatică pe fondul incertitudinii geopolitice
Declinul prețului aurului în martie este cel mai pronunțat de la criza financiară din octombrie 2008, când acesta a scăzut cu 16,8%. Scăderea actuală este atribuită, în mare parte, tensiunilor din regiunea Orientului Mijlociu, unde conflictul dintre Statele Unite și Iran este în centrul atenției. Creșterea prețurilor la petrol și gaze naturale a alimentat temerile privind o accelerare a inflației globale și posibilitatea majorării dobânzilor, ceea ce a afectat cererea de AUR ca activ de refugiu. Marți, prețul aurului a crescut cu aproximativ 3%, ajungând la 4.652,31 dolari pe uncie, în timp ce contractele futures pe AUR au urcat la aproximativ 4.645 dolari pe uncie, indicând o oarecare stabilizare.
În aceeași perioadă, potrivit Wall Street Journal, președintele american Donald Trump ar fi afirmat că este dispus să oprească ostilitățile militare, chiar dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă. Într-o postare pe rețeaua Truth Social, Trump a menționat că Washingtonul poartă „discuții serioase” cu oficiali iranieni. Secundar acestei informații, Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat pentru Al Jazeera că obiectivele Washingtonului în Iran ar putea fi atinse ”în câteva săptămâni, nu în luni”. Pe de altă parte, Reuters a relatat că aproximativ 2.500 de pușcași marini americani au sosit în Orientul Mijlociu, parte a unității de elită 82nd Airborne Division, indicând o posibilă intensificare a prezenței militare.
Schimbări în dinamica pieței aurului și impactul investitorilor
Wayne Nutland, manager de investiții la Shackleton Advisers, a subliniat că modul în care aurul este tranzacționat s-a schimbat semnificativ în ultimii ani. În trecut, prețul aurului era invers corelat cu randamentele obligațiunilor și dolarul american. Odată cu izbucnirea conflictului din Ucraina, aceste relații s-au modificat, iar aurul a crescut peste nivelurile sugerate de relațiile tradiționale. În contextul războiului cu Iranul, aurul pare să fi revenit la relația clasică cu piețele financiare, unde randamentele obligațiunilor și dolarul american au crescut, iar aurul a reacționat prin scădere.
Iain Barnes, director de investiții la Netwealth, a observat că volatilitatea aurului a fost de două ori mai mare decât media istorică în ultimele luni, ceea ce semnalează o participare mai mare a investitorilor financiari. Băncile centrale, în încercarea de a-și diversifica rezervele, au contribuit la creșterea prețului aurului în ultimii ani. Cu toate acestea, piața a atins un punct în care investitorii au început să marcheze profituri. Barnes a comparat situația actuală cu evoluțiile din 2008, când investitorii au amplificat mișcările de pe piața materiilor prime după schimbarea sentimentului față de dolar.
Perspective pe termen lung și riscuri pe termen scurt
Analiștii Goldman Sachs au o perspectivă pozitivă pe termen lung pentru AUR, estimând un preț de aproximativ 5.400 de dolari pe uncie până la sfârșitul anului 2026. Această evoluție ar putea fi susținută de diversificarea rezervelor băncilor centrale, revenirea pozițiilor speculative pe piață și eventuale reduceri ale dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA. Cu toate acestea, analiștii avertizează asupra riscurilor pe termen scurt, în special dacă perturbările din Strâmtoarea Ormuz continuă. Pe termen mediu, însă, tensiunile geopolitice ar putea readuce interesul pentru metalul prețios ca activ de refugiu.
Conform datelor la zi, prețul aurului se confruntă cu o presiune descendentă, reflectând reacțiile investitorilor la evoluțiile contradictorii din Orientul Mijlociu și la politica monetară.
Sursa: Digi24
