Dan Șucu, președintele Confederației Patronale Concordia, avertizează că actuala criză politică din România reprezintă un risc economic real, cu efecte măsurabile. Potrivit acestuia, țara riscă să piardă accesul la fonduri europene în valoare de 15 miliarde de euro în 2026, dacă reformele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu sunt finalizate la timp. Termenul limită pentru absorbția acestor fonduri este apropiat, iar întârzierea deciziilor poate genera penalizări financiare.
Efectele crizei politice asupra economiei
Șucu a subliniat că instabilitatea politică este o „nouă taxă” pentru companiile din România, manifestată prin creșterea dobânzilor, amânarea investițiilor, inflație și pierderea locurilor de muncă. El a făcut apel la responsabilitate din partea decidenților politici, subliniind importanța finalizării reformelor din PNRR, fără diferențe de opinie. Șucu a menționat că mediul de afaceri are nevoie de un partener de dialog și de predictibilitate. De asemenea, a atras atenția asupra costului energiei, care poate influența deciziile de investiții ale companiilor europene.
Reprezentanții Concordia au adăugat că fondurile europene sunt destinate investițiilor publice în infrastructură, educație, digitalizare și renovare energetică. Întârzierile în implementarea reformelor pot duce la termene ratate și penalizări financiare, unele putând ajunge la aproape un miliard de euro per reformă neîndeplinită. Oficialii au subliniat că România nu își permite să piardă fondurile europene disponibile și că mediul geopolitic global este unul extrem de volatil.
IMM-urile și provocările PNRR
Florin Jianu, președintele IMM România, a afirmat că implementarea PNRR nu a adus schimbări majore din perspectiva întreprinderilor mici și mijlocii. El a menționat că un număr important de reforme sunt în pericol de a nu fi finalizate la timp. Jianu a subliniat, de asemenea, necesitatea adaptării directivei europene privind transparența salarială, luând în considerare specificul IMM-urilor, pentru a reduce birocrația și a susține competitivitatea acestora. Acesta a cerut scutirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici de la aplicarea acestei legi.
Antreprenorii au solicitat și reluarea programului StartUp Nation în 2026, având în vedere întârzierile în implementarea ediției anterioare. De asemenea, au cerut consultarea mediului de afaceri în stabilirea necesarului de forță de muncă și au atras atenția asupra legislației privind muncitorii străini.
Propuneri sindicale și priorități economice
Blocul Național Sindical (BNS) a propus, în cadrul discuțiilor cu Partidul Social Democrat, elaborarea unui nou program de guvernare. Reprezentanții sindicali au subliniat că actualul program nu a adus beneficii economiei, cu excepția reducerii deficitului bugetar cu aproximativ 0,8%. BNS solicită stabilirea unor priorități clare în viitorul program de guvernare, cu accent pe domenii precum energia, agricultura, industria alimentară, industria de apărare și operaționalizarea schemelor de ajutor de stat pentru mediul privat.
Sindicaliștii au abordat, de asemenea, problema companiilor cu capital de stat. Au propus soluții diferențiate în funcție de situația acestora, inclusiv salvarea activelor companiilor aflate în dificultate și identificarea unor soluții pentru angajați. Pentru companiile listate la bursă, s-a exprimat acordul pentru vânzarea unor pachete de acțiuni, iar pentru cele nelistate, s-a cerut o evaluare corectă înainte de listare. Un punct central al discuțiilor a fost proiectul noii legi-cadru privind salarizarea personalului bugetar. Potrivit informațiilor, noul model ar urma să introducă o valoare de referință fixă, diferită de salariul minim, fără a afecta însă salariile aflate deja în plată.
