Războiul din Ucraina amenință grav ecosistemul Mării Negre
Conflictul declanșat de Rusia în Ucraina riscă să provoace daune majore ecosistemului Mării Negre, avertizează cercetătorii. Poluarea provocată de explozii, scurgerile de petrol și activitatea militară intensă ar putea împinge marea spre un „punct de cotitură”, cu consecințe pe termen lung pentru toate statele riverane. Studiile recente arată o deteriorare accentuată a mediului marin, afectând viața subacvatică și calitatea apei.
Creșterea alarmantă a mortalității delfinilor
Unul dintre cele mai îngrijorătoare efecte ale războiului este creșterea mortalității delfinilor. Înainte de invazia Rusiei din 2022, în Marea Neagră trăiau trei specii de delfini. De la începutul conflictului, însă, tot mai multe cadavre au fost descoperite pe litoralul ucrainean. În primul an de război au fost înregistrate aproximativ 125 de exemplare moarte, iar anul trecut cercetătorii au documentat alte zeci de cazuri. Specialiștii cred că numărul real ar putea fi mult mai mare.
O cauză importantă a acestei mortalități crescute ar putea fi poluarea chimică și acustică provocată de operațiunile militare, inclusiv utilizarea sonarului de către nave și submarine. Aceste emisii sonore pot afecta orientarea și comunicarea delfinilor, iar substanțele chimice eliberate în urma explozilor dăunează sănătății lor. Condițiile dificile de cercetare, cu acces limitat la zonele afectate, complică evaluarea precisă a impactului.
Vulnerabilitatea ecosistemului și efectele exploziei barajului Kahovka
Marea Neagră este un ecosistem deosebit de vulnerabil, cu particularități care amplifică impactul negativ al războiului. Aproximativ 82% din volumul apei conține hidrogen sulfurat, iar viața marină există doar în stratul superior oxigenat. Explozia barajului Kahovka din 2023 a agravat situația, după ce cantități mari de poluanți, metale grele și resturi organice au ajuns în fluviul Nipru și, ulterior, în Marea Neagră. Specialiștii spun că această combinație de factori reprezintă un „pumn toxic” pentru ecosistemul marin.
Monitorizarea exactă a pagubelor este extrem de dificilă. Navele de cercetare nu pot ieși în larg din cauza minelor marine, dronelor și bombardamentelor. În plus, multe instituții de cercetare au pierdut personal, cercetătorii fiind mobilizați în armată sau plecați din țară. De aceea, oamenii de știință pot analiza doar date limitate, inclusiv imagini din satelit sau probe colectate de pe litoral.
Impactul extins și consecințe pe termen lung
Imaginile din satelit indică scurgeri de petrol provenite de la nave avariate sau scufundate, dar și activitate intensă a navelor militare. În unele zone au fost observate plante invazive și modificări neobișnuite ale culorii apei, semne că ecosistemul suferă schimbări rapide. „Marea Neagră ar putea fi deja aproape de un punct critic”, avertizează cercetătorii implicați în monitorizarea regiunii.
Impactul nu se limitează la zona de conflict. Marea Neagră este un ecosistem comun, iar modificările din nord pot afecta și litoralul României. Curenții marini și poluanții transportați de fluviile mari, precum Dunărea sau Niprul, pot influența biodiversitatea, pescuitul și calitatea apei de-a lungul întregii regiuni. Specialiștii români au avertizat în repetate rânduri că sănătatea ecosistemului Mării Negre depinde de stabilitatea întregului bazin. La nivel european, autoritățile continuă să evalueze posibilitățile de intervenție pentru a limita efectele negative ale războiului asupra mediului marin.
