Rezistența la antibiotice, o amenințare majoră la adresa sănătății publice
Bucureștiul a fost, marți, gazda unei conferințe de amploare dedicată pericolelor rezistenței la antibiotice, un fenomen îngrijorător care afectează tot mai mulți pacienți la nivel global. Evenimentul, desfășurat la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, a reunit specialiști de renume, care au tras un semnal de alarmă cu privire la impactul devastator al acestui flagel.
Cauzele și consecințele rezistenței la antibiotice
Participanții la conferință au subliniat că, în absența unor măsuri coordonate, rezistența la antibiotice ar putea genera, până în anul 2050, un număr de decese comparabil sau chiar mai mare decât cel cauzat de bolile oncologice. Principalele cauze ale rezistenței antimicrobiene, precum și impactul acesteia asupra siguranței pacienților și a funcționării sistemului sanitar, au fost analizate în detaliu.
Profesorul Viorel Jinga, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, a atras atenția asupra faptului că rezistența la antibiotice este „o urgență medicală și științifică, o urgență de sănătate publică”. Acesta a explicat că fenomenul este rezultatul unui cumul de factori, de la deciziile clinice și calitatea diagnosticului, până la presiunile de timp și obiceiurile de prescriere. „În fiecare infecție bacteriană, bacteriile «învață», iar noi selectăm, fără să vrem, bacteriile care supraviețuiesc”, a precizat profesorul Jinga.
Soluții și perspective de viitor
În cadrul conferinței, au fost abordate și soluțiile posibile pentru combaterea rezistenței la antibiotice. Specialiștii au accentuat rolul spitalelor în prevenirea și controlul infecțiilor, importanța utilizării responsabile a antibioticelor, necesitatea dezvoltării politicilor publice în domeniu, precum și a supravegherii epidemiologice și a cercetării. De asemenea, s-a discutat despre rolul inovației, al noilor terapii și al digitalizării.
Profesorul Alexandru Rafila, președintele Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaților, a subliniat că „sănătatea publică este pusă în pericol” de consumul abuziv de antibiotice. Acesta a menționat că România se află în topul țărilor cu cel mai mare consum de antibiotice din Europa. Profesorul Valeriu Gheorghiță a avertizat că utilizarea excesivă sau incorectă a antibioticelor determină creșterea numărului de infecții dificil de tratat.
Situația în România și recomandări
Conform celui mai recent raport al ECDC, România înregistrează una dintre cele mai ridicate valori din UE la consumul total de antibiotice, depășind media europeană. În 2024, țara noastră a înregistrat 25,2 DDD (Defined Daily Dose), comparativ cu 9,8 DDD în Țările de Jos. În contextul acestor date îngrijorătoare, specialiștii au subliniat importanța mobilizării resurselor pentru a reduce consumul excesiv și a promova utilizarea rațională a antibioticelor.
