Inteligența artificială ne poate oferi răspunsuri empatice, dar nu și emoții
Un răspuns generat de inteligența artificială (IA) la o problemă personală, precum „Îmi pare rău că treci prin asta”, poate genera o reacție emoțională reală. Deși această compasiune provine de la un sistem artificial, efectul asupra utilizatorului este incontestabil, ridicând întrebări despre natura empatiei și limitele acesteia în contextul IA. Cercetătorii explorează capacitatea algoritmilor de a „simți”, investigând totodată modul în care funcționează emoțiile umane.
Ce este de fapt empatia?
Psihologii disting între empatia cognitivă, care se referă la înțelegerea perspectivei altcuiva, și empatia afectivă, ce implică trăirea emoțională a acelei stări. În timp ce oamenii pot experimenta ambele forme, sistemele de IA par să poată simula doar prima variantă. Modelele lingvistice analizează cantități vaste de text, identificând tipare și generând răspunsuri potrivite din punct de vedere statistic. Cu toate acestea, ei nu pot experimenta reacții biologice sau experiențe interne.
Un studiu recent sugerează că oamenii pot raporta niveluri de empatie față de poveștile generate de IA. Transparența asupra originii textului modifică această percepție, indicând că răspunsurile generate pot influența emoțiile utilizatorilor. Cu alte cuvinte, efectul este real, chiar dacă sursa nu are emoții proprii.
De ce ne atașăm de un algoritm?
Creierul uman este programat să caute intenții și semnale sociale, iar atunci când limbajul este cald și coerent, tindem să atribuim existența unei minți în spate. Acest fenomen este cunoscut sub numele de antropomorfizare. Un studiu publicat în „Frontiers in Psychology” arată că evaluarea comunicării emoționale depinde puternic de percepția despre cine a scris mesajul. Când este atribuită unei ființe umane, mesajul este perceput ca mai autentic, în timp ce empatia scade atunci când se recunoaște că provine de la un sistem artificial.
Literatura de specialitate evidențiază că empatia afectivă presupune o experiență internă a emoției, un proces care implică conștiință și subiectivitate umană, aspecte pe care sistemele artificiale actuale nu le posedă. Algoritmii recunosc tipare, dar nu simt.
Aplicațiile bazate pe IA oferă suport rapid și accesibil în domeniul sănătății mintale. Aceste platforme pot ghida exerciții de respirație, organiza gânduri și valida emoții. Cu toate acestea, empatia umană implică responsabilitate morală și capacitatea de a interpreta nuanțe subtile ale unei situații complexe, calități care depășesc capacitățile actuale ale algoritmilor.
Modelele conversaționale pot imita empatia într-un mod sofisticat și pot avea un impact psihologic real asupra utilizatorilor. Totuși, „a simți” presupune experiență subiectivă. IA poate formula fraza potrivită, dar doar o ființă conștientă poate trăi ceea ce spune și poate înțelege ce înseamnă acea stare, cu riscuri, alegeri și consecințe.
Sursa: Descopera
