Plafonarea adaosului comercial, contestată de cercetători: crește riscul falimentelor și nu rezolvă inflația
Măsurile de plafonare a adaosului comercial, implementate în România pentru a combate inflația, ar putea avea efecte negative, de la creșteri de prețuri la bunurile nealimentare până la posibile falimente în sectorul alimentar. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de echipa Romanian Economic Monitor (RoEM) a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca. Cercetătorii avertizează că, deși pot aduce un beneficiu temporar, astfel de măsuri nu abordează cauzele reale ale crizei costului vieții.
Impactul plafonării asupra prețurilor și a profiturilor
Studiul subliniază că inflația din România, începând cu anul 2021, a fost determinată în principal de creșterea prețurilor la energie și materii prime, care au afectat costurile de producție în toate sectoarele economice. Cercetătorii explică faptul că plafonarea adaosului comercial ar putea conduce la creșterea prețurilor la bunurile neplafonate, deoarece comercianții ar putea căuta să compenseze pierderile de pe produsele reglementate. De asemenea, datele indică o diferență clară între evoluția prețurilor alimentelor de bază, supuse plafonării, și a celor neplafonate.
„Datele arată că prețurile produselor alimentare au crescut rapid după 2023, odată cu introducerea măsurilor menționate: cu aproximativ 5-6% în 2023 și 2024, accelerând spre aproape 8% în 2025”, susține Markó Balázs, cercetător RoEM-UBB FSEGA. Statisticile oficiale arată că produsele incluse în coșul de bază reglementat au înregistrat o stabilizare sau chiar o dinamică deflaționistă, în timp ce alimentele neplafonate au avut scumpiri accentuate, uneori de două cifre.
Potrivit analizei, sectorul alimentar din România este dominat de producători mici și de distribuitori de dimensiuni reduse. Plafonarea adaosului comercial poate duce la pierderi sau reduceri salariale, fapt care ar putea genera creșteri de preț la bunurile neplafonate.
Cauzele inflației și soluțiile propuse
Un alt aspect abordat în studiu se referă la cauzele inflației. Cercetătorii au remarcat că în perioada post-pandemică, creșterea prețurilor a fost influențată de majorarea prețului energiei și a materiilor prime, dar și de creșterea cererii, stimulată de politici fiscale expansioniste. RoEM-UBB FSEGA sugerează că, pe termen lung, plafonarea adaosului comercial nu a redus semnificativ inflația mărfurilor alimentare.
Soluția propusă de cercetători constă în politici bugetare responsabile și în sprijinul instrumentelor politicii monetare. „Guvernul poate reduce inflația prin implementarea consecventă și cât se poate de echitabilă a măsurilor de corecție fiscală pentru reducerea deficitului bugetar, iar Banca Națională poate sprijini procesul dezinflationist prin aplicarea unor politici monetare adecvate”, a declarat Levente Szász, coordonatorul echipei RoEM-UBB FSEGA.
Ministrul Agriculturii a propus recent extinderea plafonării adaosului comercial la toate produsele agroalimentare, dacă inflația depășește 5%.
Sursa: Economica
