Guvernul Reglementează Piața Cripto: Taxe Noi și Sancțiuni Aplicate
București, 4 aprilie 2024 – Guvernul a aprobat în primă lectură un proiect de ordonanță de urgență care vizează reglementarea pieței cripto din România. Măsura, care vine ca urmare a aplicării normelor europene MiCAR, introduce autorizarea obligatorie a operatorilor, sancțiuni penale pentru activitățile ilegale și taxe noi pentru industrie. Avocatul Marius Stanciu a declarat pentru Digi24.ro că această inițiativă este necesară, având în vedere că piața a funcționat până acum „într-un vid legislativ”. Totuși, expertul avertizează că taxa de 0,5% din venituri și termenul scurt pentru obținerea autorizației ar putea pune dificultăți operatorilor și ar putea duce la ieșirea unor jucători din piață.
Proiectul de ordonanță stabilește cadrul pentru aplicarea Regulamentului european MiCAR, care unifică regulile pentru piața cripto în Uniunea Europeană. Implementarea acestei măsuri implică Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Banca Națională a României (BNR) în supravegherea pieței. ASF va controla în principal firmele care oferă servicii cripto, precum platformele de tranzacționare, în timp ce BNR va avea un rol în zona stabilității financiare.
Ce schimbări aduce noua legislație
Toți furnizorii de servicii cripto vor fi obligați să obțină autorizație, conform proiectului. Aceasta presupune respectarea unor reguli tehnice și de funcționare, precum și demonstrarea capacității de a opera în siguranță pentru clienți. Proiectul include reglementări pentru Crypto ATM-uri, care vor fi supuse avizării tehnice, monitorizării și înscrierii într-un registru național administrat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI), pentru a reduce riscurile de fraudă și spălare de bani.
O noutate importantă o reprezintă introducerea unor sancțiuni mai aspre. Operarea fără autorizație devine infracțiune, nu doar contravenție. Manipularea pieței și tranzacțiile bazate pe informații privilegiate (insider trading) sunt, de asemenea, incriminate, cu pedepse de până la 5 ani de închisoare. Aceste măsuri se aliniază la standardele europene și extind regulile aplicate deja pe piețele financiare clasice. Proiectul include prevederi pentru accesul transfrontalier, facilitând astfel activitatea firmelor autorizate într-un stat UE și în România.
Impactul taxelor și regimul tranzitoriu
Pe lângă noile reguli, proiectul introduce taxe pentru operatori. Acestea includ o contribuție de 0,5% din veniturile lunare, care va fi plătită către ASF. Se prevăd, de asemenea, tarife pentru activitățile desfășurate de ICI și Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR). Pentru firmele deja active pe piață, proiectul stabilește un regim tranzitoriu. Acestea vor avea la dispoziție 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței pentru a depune cererea de autorizare, iar perioada de tranziție se încheie la 30 noiembrie 2025.
Marius Stanciu a declarat pentru Digi24.ro că aceste noi taxe ar putea afecta, în special, platformele care lucrează pe marje mici. „Practic, ASF își finanțează activitatea de supraveghere direct din buzunarul celor supravegheați, ceea ce e un model destul de agresiv”, a precizat avocatul. Acesta a menționat că, pe termen scurt, reglementarea ar putea duce la consolidarea pieței, cu potențiala ieșire a operatorilor mici sau a celor care funcționau la limita legalității. Pe termen mediu și lung, însă, un cadru clar ar putea atrage jucători instituționali și ar crește încrederea consumatorilor.
Proiectul de ordonanță de urgență urmează să fie dezbătut și ar putea suferi modificări înainte de adoptarea finală.
