Criza energetică se adâncește și amenință să readucă spectrul anilor ’70: raționalizarea combustibilului și recesiunea globală
Lumea se confruntă cu o criză energetică de proporții, care se extinde rapid dincolo de domeniul combustibililor și amenință să genereze o recesiune globală. Semnele unei crize economice de tipul celei din anii ’70 sunt tot mai evidente: raționalizarea combustibilului, inflație galopantă și perturbări majore ale lanțurilor de aprovizionare. Țări din întreaga lume iau măsuri drastice pentru a face față, iar experții avertizează că situația s-ar putea înrăutăți.
Raționalizarea combustibilului: un semn clar al crizei
Conflictul din Iran și blocarea Strâmtorii Ormuz au intensificat criza petrolului, generând penurii și creșteri de prețuri. Mai multe țări au implementat deja măsuri de raționalizare a combustibilului, un semn clar al adâncirii crizei. Bangladesh a impus restricții asupra vânzărilor de motorină și a închis universitățile pentru a economisi combustibil. SRI Lanka a reluat un sistem de raționalizare prin coduri QR, limitând alocațiile săptămânale. Etiopia a început să raționalizeze benzina, după ce livrările zilnice de motorină au scăzut drastic.
În Europa, Comisia pentru Energie a avertizat că o blocadă prelungită ar putea forța statele membre să activeze planuri de raționalizare de urgență, o măsură care nu a mai fost luată de la șocul energetic din 2022. Australia analizează, de asemenea, posibilitatea de a invoca Legea de urgență privind combustibilul lichid din 1984. Aceste măsuri reflectă dependența diferită a țărilor de importuri, dar și reticența politică față de măsuri nepopulare.
Criză de materii prime: un efect de domino pe tot globul
Criza energetică nu se limitează doar la petrol; aceasta afectează și alte materii prime vitale pentru economie. Penuria de nafta, o componentă esențială pentru producerea materialelor plastice și a produselor sintetice, generează creșteri de prețuri și perturbă producția în diverse sectoare. Lipsa de materii prime și alternativele limitate creează presiuni asupra industriei, cu consecințe asupra prețurilor și disponibilității produselor, de la alimente la electronice.
Asia, fiind prima afectată de criză, servește drept avertisment pentru ceea ce va urma. Analiștii prevăd o „criză succesivă”, care va lovi treptat Europa și Statele Unite. Fondul Monetar Internațional a avertizat deja că impactul acestei crize – energie scumpă, penurii și presiuni asupra lanțurilor de aprovizionare – va conduce la inflație mai mare și la o creștere economică mai lentă.
Stagflația: coșmarul economic al anilor ’70 revine
Analogiile istorice cu anii ’70 sunt inevitabile. Șocurile petroliere din acea perioadă au dus la inflație ridicată, recesiune profundă și tulburări sociale. În prezent, se observă asemănări, dar și diferențe importante. Interconectarea economiei globale și dependența de lanțurile de aprovizionare complicate fac ca răspândirea șocurilor să fie mai rapidă și mai extinsă.
Șeful Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), Fatih Birol, a avertizat despre cea mai mare amenințare la adresa securității energetice din istorie.
În Filipine, a fost declarată o urgență energetică națională, cu luarea în considerare a raționalizării, în timp ce Indonezia și India au trecut la raționalizarea combustibililor și la redirecționarea resurselor energetice către sectoare critice.
Criza energetică actuală acționează, totodată, ca un catalizator pentru tranziția către surse de energie alternative.
Uniunea Europeană a propus deja noi măsuri pentru limitarea prețurilor la energie.
