Recesiune tehnică pentru economia românească, investițiile devin motorul creșterii
Datele economice recente confirmă o schimbare structurală în economia României. Modelul de creștere bazat pe consum își pierde din forță, în timp ce investițiile devin principalul pilon al avansului economic. Economia a intrat în recesiune tehnică în a doua jumătate a anului 2025, marcând al doilea episod de acest fel după cel din prima jumătate a anului 2024.
Consumul, un motor economic tot mai lent
Conform detaliilor privind creșterea economică pentru trimestrul patru din 2025, produsul intern brut (PIB) s-a contractat cu 1,9% față de trimestrul precedent. În termeni anuali, PIB-ul real a crescut cu 0,2% în ultimul trimestru din 2025, iar pentru întregul an avansul economic a fost de 0,7%, o ușoară încetinire față de creșterea de 0,9% în 2024. Analistul BCR, Vlad Ioniță, subliniază că este al doilea an consecutiv în care economia evoluează sub așteptări, în ciuda unor deficite bugetare ridicate.
Pe partea de cerere, contribuția consumului privat a fost modestă, de doar 0,4 puncte procentuale la creșterea de 0,7% a PIB în 2025, în timp ce consumul public a avut un impact negativ, de -0,3 puncte procentuale. Ștefan Posea, economist ING România, remarcă, de asemenea, contribuția limitată a consumului la avansul PIB. Acesta a fost de 0,4 puncte procentuale, comparativ cu mediile pe termen lung de 3-4%.
Investițiile, principalul vector al creșterii
În schimb, investițiile au devenit principalul motor al economiei, contribuind cu 1 punct procentual la creșterea PIB în 2025. Economistul BCR, Vlad Ioniță, menționează că „evoluția trimestrială a fost relativ plată, ceea ce sugerează și efecte de bază favorabile”. Exporturile nete au avut o contribuție negativă, de -0,6 puncte procentuale. Variația stocurilor a avut un impact relativ neutru, de 0,2 puncte procentuale.
Economiștii subliniază că această structură a creșterii indică o schimbare importantă a modelului economic. Stefan Posea accentuează că „aceste rate scăzute evidențiază limitele modelului economic al României bazat de mult timp pe consum”. Potrivit acestuia, faza actuală reflectă o reechilibrare către o creștere bazată pe investiții, care ar trebui să susțină capacitatea productivă a economiei.
Bugetul pe 2026, focus pe investiții
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a descris bugetul pe 2026 ca fiind „realist, de responsabilitate și echilibru, dar construit pe un nou nivel record al investițiilor și al fondurilor europene atrase în România”. Guvernul estimează cheltuieli de peste 100 de miliarde de lei pentru investiții publice în 2026, incluzând fonduri din PNRR, fonduri de coeziune și alte mecanisme europene.
Bugetul include alocări de peste 10,7 miliarde de euro din PNRR, dar și contribuții din fonduri de coeziune și agricultură. Nazare a subliniat rolul cheltuielilor orientate spre investiții ca principal motor al creșterii economice și al reducerii decalajelor de infrastructură la nivel național.
