Accesul la investigații medicale de înaltă performanță, blocat pentru pacienții cronici: cu 47% mai puține proceduri într-o lună
București – Pacienții cu boli cronice din România se confruntă cu dificultăți majore în accesarea investigațiilor medicale de înaltă performanță, după ce o nouă regulă a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) a limitat decontarea acestor servicii la o singură procedură pe an. Efectele acestei măsuri legislative au fost vizibile imediat, cu o scădere de 47% a numărului de investigații decontate în prima lună de aplicare, comparativ cu ultimele trei luni ale anului 2025.
Datele, centralizate de Asociația Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative (APAN), arată o scădere dramatică în accesul la investigații precum RMN, PET-CT și scintigrafii, esențiale pentru monitorizarea evoluției bolilor cronice. Scrisoarea deschisă a APAN, semnată de nouă organizații de pacienți, a fost adresată Ministerului Sănătății și CNAS, solicitând măsuri urgente pentru rezolvarea acestei crize.
Scăderi alarmante: Cardiologie, neurologie și boli cerebrovasculare, cele mai afectate
Analiza datelor pe tipuri de patologii evidențiază impactul sever al noii reglementări. Monitorizarea bolilor cardiovasculare a înregistrat cea mai mare scădere, cu 58% mai puține investigații decontate. Bolile neurologice au înregistrat o scădere de 46%, iar cele cerebrovasculare, de 45%.
Aceste cifre reflectă o problemă mult mai vastă decât simple statistici. Restricțiile impuse înseamnă, pentru mulți pacienți, amânarea sau chiar imposibilitatea monitorizării stării de sănătate. În lipsa investigațiilor, medicii nu pot ajusta tratamentele, iar riscul de complicații severe și spitalizări crește. Investigațiile de tip Monitor M3-M8 sunt cruciale pentru diagnosticarea și monitorizarea bolilor cronice grave. Acestea se fac, în general, la recomandarea medicilor specialiști.
Pacienții tineri, victime ale sistemului: „Vorbim despre oameni între 20 și 40 de ani”
Impactul negativ al noilor reglementări este resimțit puternic în cazul bolilor neurologice, în special în ceea ce privește scleroza multiplă, o boală care afectează predominant adulții tineri. România se confruntă deja cu una dintre cele mai mari întârzieri în diagnosticarea acestei afecțiuni.
„În scleroza multiplă, timpul contează enorm. Dacă și monitorizarea ajunge să fie întârziată, riscul de progresie și complicații crește. Vorbim despre oameni tineri, între 20 și 40 de ani, activi profesional și familial, pentru care accesul rapid la investigații poate reprezenta diferența dintre autonomie și dizabilitate”, a declarat Eduard Pletea, președintele APAN. Monitorizarea este esențială și pentru alte afecțiuni cronice precum hepatitele virale cronice, bolile imunologice și imunodeficiențele primare.
Pe lângă limitările de acces, organizațiile de pacienți semnalează și probleme în aplicarea noilor reguli. Lipsa unor instrucțiuni clare pentru furnizori a generat confuzie și interpretări diferite, ceea ce a dus la situații în care pacienții sunt refuzați sau obligați să plătească investigații din resurse proprii.
Scrisoarea deschisă semnată de nouă organizații de pacienți cere revizuirea de urgență a cadrului legal, decontarea separată a investigațiilor pe un bilet de trimitere, exceptarea pacienților cu anumite afecțiuni de la limita de o investigație anuală și clarificarea normelor pentru furnizori. De asemenea, organizațiile solicită eliminarea barierelor financiare indirecte, precum menținerea primei zile de concediu medical ca zi nelucrătoare.
