Avertisment de la BNR: România riscă să intre în „capcane greu de remediat”
București – Viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Cosmin MARINESCU, a tras un semnal de alarmă cu privire la riscurile economice cu care se confruntă România. Acesta a subliniat necesitatea unui rol mai important pentru economiști în procesul decizional și a criticat politicile economice din ultimii ani, într-o intervenție susținută la conferința anuală organizată de BNR în parteneriat cu Academia de Studii Economice din București (ASE).
Atenția lui MARINESCU s-a concentrat pe dezechilibrele majore din economia românească și pe potențialele capcane care ar putea afecta dezvoltarea. Oficialul BNR a vorbit despre importanța unei școli de economie puternice și despre necesitatea unor politici publice bine fundamentate pentru a asigura stabilitatea economică a țării.
Școala de economie, pilonul unei dezvoltări durabile
Unul dintre principalele mesaje ale lui MARINESCU a fost importanța dezvoltării unei școli de economie capabile să formeze nu doar specialiști tehnici, ci și experți cu viziune pentru politici publice. El a subliniat că performanța economică a României este direct legată de calitatea educației economice. „O economie performantă, competitivă și rezilientă este rodul unei școli de economie cu aceleași atribute”, a declarat viceguvernatorul.
În opinia sa, mediul academic are o responsabilitate dublă: să contribuie atât la dezvoltarea economiei reale, cât și la calitatea politicilor publice. Mai mult, MARINESCU a accentuat importanța adaptării rapide la schimbările tehnologice și presiunile economice globale. El a descris colaborarea dintre BNR și ASE ca fiind un „tandem firesc, natural” bazat pe „solidaritate de breaslă”.
Dezechilibre și vulnerabilități în economia românească
MARINESCU a atras atenția asupra unor probleme structurale specifice economiei românești, printre care deficitul de forță de muncă calificată și nivelul redus al intermedierii financiare. Acesta a menționat că România are cea mai scăzută intermediere financiară din Uniunea Europeană (UE), cu o proporție a activelor bancare în Produsul Intern Brut (PIB) de doar 50%.
Viceguvernatorul BNR a subliniat, de asemenea, problemele legate de finanțarea companiilor. Acesta a explicat că „apelul la creditul comercial este cel mai ridicat dintre toate țările UE, anume 17% din pasive (…) creditul bancar deține o pondere de doar 9%”. El a evidențiat, totodată, faptul că „79% din companii apelează la finanțare din fonduri interne”, ceea ce poate încetini ritmul de dezvoltare.
Critici la adresa politicilor economice și avertismente
MARINESCU a fost critic la adresa politicilor economice din ultimii ani, afirmând că acestea au alimentat dezechilibrele majore cu care se confruntă România. Acesta a menționat „povara deficitelor gemene”, care s-au adâncit pe fondul unor „politici bugetare aflate pe contrasensul responsabilității”, și a subliniat că datoria publică „a înregistrat cea mai rapidă creștere din Uniune”.
Oficialul BNR a avertizat, de asemenea, asupra lipsei unor politici coerente în domenii strategice, cum ar fi energia. El a subliniat că „absența unor politici coerente și cu viziune (…) slăbește capacitatea economiei de a răspunde eficient în cazul unor șocuri”. Mai mult, MARINESCU a avertizat asupra riscurilor globale, arătând că „tensiunile geopolitice severe, slăbirea libertății comerciale și a ordinii instituționale ne pot împinge în capcane greu de remediat”.
În finalul discursului său, Cosmin MARINESCU și-a exprimat încrederea că dezbaterile academice și colaborarea dintre instituții vor conduce la soluții solide pentru economie.
