Agenția de rating S&P Global Ratings a confirmat, vineri seară, ratingurile României la „BBB minus”, ultima treaptă recomandată investițiilor, dar cu perspectivă „negativă”, semnalând riscuri privind consolidarea fiscală. Anunțul vine pe fondul unei economii cu creștere încetinită și al presiunilor externe, inclusiv cele generate de războiul din Orientul Mijlociu.
Potrivit S&P, coaliția de guvernare de la București pare să facă progrese în implementarea măsurilor fiscale planificate, cu scopul de a reduce deficitul bugetar la 5,5% din PIB până în 2027, față de 9,4% din PIB în 2024. Agenția notează că, în ciuda divergențelor între partidele din coaliție, măsurile fiscale dure, inclusiv creșterea TVA și înghețarea salariilor și pensiilor în sectorul public, sunt deja în vigoare. Aceste măsuri sunt menite să stabilizeze economia și să asigure sustenabilitatea finanțelor publice.
De ce rămâne perspectiva negativă
S&P a subliniat că perspectiva negativă reflectă riscurile asociate implementării programului multianual de reducere a deficitului bugetar. Agenția atrage atenția asupra vulnerabilității României la șocurile externe, date fiind poziția fiscală și balanța de plăți sub presiune. În scenariul pesimist, agenția ar putea reduce ratingul României dacă consolidarea fiscală nu respectă așteptările sau dacă creșterea economică modestă împiedică eficacitatea măsurilor.
Pe de altă parte, o îmbunătățire a perspectivei este posibilă dacă deficitele extern și fiscal se reduc substanțial, susținute de o revenire a creșterii economice. Evaluatorii monitorizează îndeaproape evoluțiile, luând în considerare atât factorii interni, cât și cei externi care ar putea influența capacitatea României de a-și îndeplini angajamentele financiare.
Așteptări de creștere economică și consolidare bugetară
S&P estimează o creștere economică de doar +0,25% pentru acest an, pe fondul unor efecte negative din finalul lui 2025, alături de un impuls fiscal negativ puternic. Începând cu 2027, agenția anticipează o revenire a creșterii la 2,5%, condiționată de investițiile în infrastructură, o politică fiscală mai puțin restrictivă și utilizarea eficientă a fondurilor europene.
Analiștii se așteaptă ca deficitul guvernamental să scadă la 6,5% din PIB în 2026 și la 5,5% din PIB în 2027. Bugetul pentru 2026 este văzut ca un angajament pentru o consolidare fiscală continuă, prin controlul cheltuielilor și reforme administrative. Totuși, se subliniază persistența riscurilor politice și de implementare, inclusiv potențialele provocări juridice. Inflația ar putea atinge din nou pragul de +10% în trimestrul doi al acestui an, influențată de creșterea prețurilor la petrol și gaze.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că reconfirmarea ratingului suveran evidențiază încrederea agențiilor internaționale în capacitatea autorităților de a consolida fiscal și menține stabilitatea macroeconomică.
