Scandalul „abatoarelor de câini” și externalizarea serviciilor de gestionare a animalelor fără stăpân au scos la iveală, pe lângă cruzimea imaginilor devenite virale, un sistem public defectuos. Buletin de București a dezvăluit că mai multe primării din Ilfov au plătit adăpostul „Arca lui Noe” pentru a scăpa de câinii fără stăpân. Autoritățile locale nu au reușit să monitorizeze activitatea operatorilor privați, așa cum prevede legea.
Problema Lipsei de Control și a Aplicării Legii
Cătălina Trănescu, directoarea Autorității pentru Supravegherea și Protecția Animalelor (ASPA) București, subliniază că problema principală nu este lipsa unei legi, ci modul în care aceasta este aplicată și controlată de autoritățile locale. „Fără verificări reale în teren, sistemul devine vulnerabil”, explică Trănescu. Cazul adăpostului „Arca lui Noe” din Suraia, județul Vrancea, a scos la iveală tratamente barbare aplicate câinilor fără stăpân. Adăpostul era operat de o firmă privată, cu contracte cu mai multe primării din țară, inclusiv din Ilfov.
Publicația Buletin de București a scos la lumină faptul că sute de mii de euro, din banii ilfovenilor, au ajuns la această firmă. Unele administrații locale nu au furnizat date esențiale despre soarta câinilor. Legea le obligă să monitorizeze și să controleze activitatea operatorilor contractați.
Eutanasierea și Lipsa de Transparență
Cazul adăpostului din Suraia a pus din nou în discuție modul în care sunt gestionați câinii fără stăpân prin contracte cu operatori privați. Cătălina Trănescu explică faptul că fiecare unitate administrativ-teritorială are obligația de a organiza servicii de gestionare a câinilor fără stăpân, fie prin gestiune directă, fie prin gestiune delegată sau concesionare, conform OUG 155/2001.
Trănescu subliniază că atunci când legea nu este respectată și sunt încheiate contracte contestabile cu operatori privați, fără respectarea deplină a cadrului legal, apare un risc major. Anume, lipsa unui control real, constant și riguros din partea autorităților locale. Responsabilitatea este întotdeauna a autorității publice, indiferent cine execută serviciul. Monitorizarea slabă sau inexistentă face sistemul vulnerabil, iar abuzurile apar.
Articolul 35, alin. (2) din HG 1059/2013 prevede că „Împuternicitul primarului emite decizii de eutanasiere exclusiv pentru câinii fără stăpân din adăposturile publice”. Totuși, eutanasierea în adăposturile private este o practică obișnuită, deși ilegală. Lipsa transparenței și a controalelor reale permite ca astfel de situații să existe și să persiste.
Modelul ASPA ca Alternativă
Modelul ASPA, prezentat de Trănescu, se concentrează pe viață, adopție, sterilizare, educație, prevenție, umanitate, empatie, colaborare, implicare și transparență. În 2025, în adăposturile ASPA au intrat 2.497 de câini. 2.047 au fost adoptați, iar 238 au fost revendicați. Doar 4 au fost eutanasiați din motive medicale.
Costul mediu de gestionare a unui câine la ASPA este de aproximativ 450 de lei pe lună. În schimb, operatorii privați pot ajunge la 2.000 de lei per câine, inclusiv eutanasierea. Diferența constă în abordare, ASPA având ca obiectiv viața animalului și găsirea unei familii. În 2025, 276 de câini au fost adoptați în cadrul târgurilor de adopții.
ASPA organizează constant târguri de adopții, unde în medie sunt adoptați 10 câini la fiecare eveniment.
