Cele 5340 de străzi din Capitală, însumând 1820 de kilometri, reprezintă o suprafață totală de 20.000 de metri pătrați

Orașul cu nume de bucurie

Denumirile străzilor capitalei oferă o incursiune într-o carte deschisă, ale cărei pagini se scriu continuu. De la originea numelui orașului, legat de legenda lui Bucur sau de cuvântul slav „buk” (fag), până la trimiterea la „bucurie”, Bucureștiul se dezvăluie ca un loc al transformărilor constante.

Documente istorice atestă existența Bucureștiului sub denumirea de „Orașul Bucuriei” încă din 1459, în timpul lui Vlad Țepeș. O analiză a numelor străzilor dezvăluie o armonie profundă între istorie și evoluția temporală a orașului.

Piața Charles de Gaulle, simbol al schimbării

Piața Charles de Gaulle, cunoscută de mulți ca „Șarl dă Gol”, este un exemplu elocvent al modului în care denumirile reflectă schimbările sociale și politice. Inițial, piața a fost numită Piața Jianu, în memoria eroului Tudor Vladimirescu.

În perioada interbelică, piața a fost redenumită Piața M. Eminescu. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a purtat numele Adolf Hitler, dar după 23 august 1944 a revenit la denumirea inițială. Regimul comunist a rebotezat-o Generalissim I. V. Stalin, înainte de a deveni, pentru o scurtă perioadă, Piața Aviatorilor.

După căderea lui Nicolae Ceaușescu, piața a primit numele actual, Charles de Gaulle, în onoarea generalului francez. Această succesiune de denumiri ilustrează modul în care istoria este rescrisă, reflectând diverse ideologii – fascism, comunism, democrație. Schimbarea numelui străzilor este, așadar, o declarație de putere.

De la Calea Moșilor la stradele cu povești

Calea Moșilor, una dintre cele mai vechi artere ale Bucureștiului, a fost inițial Podul Târgului din Afară. Numele său actual provine de la sărbătoarea Moșilor de Vară, când avea loc un târg anual la Obor. Această cale a fost prima arteră pietruită din București și prima cu tramvaie electrice.

Bulevardul Regina Elisabeta și strada Lipscani, inima comercială a orașului, sunt alte exemple. Strada Lipscani, de exemplu, amintește de negustorii din Leipzig, care își vindeau marfa într-o zonă plină de viață, conectată cu Europa. Alte străzi, precum Blănari, Șelari sau Gabroveni, evocă vechile bresle.

Sectorul 5 adăpostește străzi cu nume neobișnuite, precum Făt Frumos, Lucifer, dar și Cupidon, Piticului, Rinocerului sau Silfidelor. Astfel, fiecare stradă din București pare să spună o poveste, contribuind la identitatea unică a orașului.

Primarul Sectorului 4 a anunțat recent că un parc din sector va purta numele lui Donald Trump.