Planul Austro-Ungariei de a ține România în afara războiului
În decembrie 1914, în timp ce luptele din Primul Război Mondial se desfășurau de cinci luni, diplomații marilor puteri se luptau pentru a atrage statele neutre de partea lor. România, cu o poziție strategică importantă, era un obiectiv major. Austro-Ungaria, conștientă de posibilitatea ca România să intre în război împotriva ei, a elaborat un plan detaliat pentru a amâna acest moment. Obiectivul era câștigarea de timp, în speranța că evoluțiile de pe front vor schimba balanța în favoarea Puterilor Centrale.
O țară divizată: între așteptare și atac imediat
La începutul războiului, România a ales neutralitatea, o decizie luată în urma Consiliului de Coroană de la Sinaia din august 1914. Inițial, țara era legată de Tripla Alianță, dar tratatul prevedea intervenția doar în cazul unui atac. Cum Austro-Ungaria atacase Serbia, România nu era obligată să intre în conflict.
Ambasadorul Austro-Ungariei la București, Ottokar Czernin, a trimis o telegramă secretă la Viena, în care descria situația politică din România. El observa existența a două tabere distincte. „Situația la fel de neclară ca înainte din România, care ne poate aduce peste noapte un eventual atac din partea ‘aliatei’ noastre, necesită, firește luarea tuturor măsurilor care să ne poată asigura”, scria Czernin. O parte a elitei politice dorea un atac imediat împotriva Austro-Ungariei, în timp ce o altă parte, inclusiv cuplul regal și premierul Ionel Brătianu, pleda pentru amânare. „Trebuie să încercăm să câștigăm timp”, transmitea Czernin.
Măsuri pentru a tergiversa intrarea în conflict
Ambasadorul Czernin i-a propus ministrului de Externe de la Viena un plan concret. Primul punct al planului viza asigurarea transporturilor austro-ungare pe Dunăre, pentru a reduce dependența de România. Apoi, Czernin propunea ca prin Flota turco-germană să fie împiedicate transporturile de provizii rusești către Serbia, care se făceau prin portul Reni.
O altă măsură importantă era legată de Bulgaria. Austro-Ungaria dorea ca Bulgaria să anunțe public că un eventual război al României împotriva lor ar însemna un război cu Bulgaria. În plus, se dorea ca Turcia să trimită României o amenințare legată de portul Constanța.
Ultimul punct al planului era o strategie de manipulare a opiniei publice române. Czernin sugera inducerea în România a ideii că trupele germane se află deja în Transilvania. „Ar fi suficient să se trimită 200 sau 300 de soldați germani la Brașov și Predeal. Acest lucru se va afla imediat aici și vestea s-ar deplasa cu iuțeala vântului și ar fi suficient de mult susținută de noi, chiar mult exagerată”, scria ambasadorul. Scopul era de a speria opinia publică și de a crea impresia unei forțe militare germane masive în Transilvania.
În pofida acestor eforturi, România a declarat război Austro-Ungariei la 27 august 1916. Trupele românești au invadat Transilvania imediat după.
Sursa: Descopera
