Războiul din Orientul Mijlociu amenință economia globală: directorul TotalEnergies avertizează asupra consecințelor
Dacă conflictul din Orientul Mijlociu se prelungește peste șase luni, economia mondială se va confrunta cu „consecințe reale”, potrivit directorului general al TotalEnergies, Patrick Pouyanne. Într-un interviu acordat televiziunii de stat chineze CGTN, oficialul a subliniat impactul major pe care instabilitatea din regiune îl poate avea asupra fluxurilor globale de petrol și, implicit, asupra stabilității economice globale.
Amenințarea asupra aprovizionării cu petrol prin strâmtoarea hormuz
Pouyanne a explicat că, în condiții normale, aproximativ 20% din producția mondială de petrol tranzitează prin strâmtoarea Ormuz. Cu toate acestea, din cauza „blocajului actual”, aproximativ 10 milioane de barili de petrol pe zi nu pot părăsi Golful. Directorul TotalEnergies a subliniat că nu există alternative ușoare pentru a înlocui această cantitate importantă de petrol, ceea ce amplifică riscul unor perturbări majore pe piața energetică.
Mai mult, Iranul a declarat strâmtoarea Ormuz închisă pentru orice trafic, cu excepția navelor aliate, ceea ce a condus la o oprire aproape completă a transporturilor maritime prin această rută strategică. Doar câteva nave, sub pavilion indian, pakistanez, turc și chinez, au primit permisiunea să treacă în ultimele zile.
Creșterea prețurilor și impactul asupra inflației
Analistii internaționali avertizează că prețul petrolului ar putea ajunge la 200 de dolari pe baril, o creștere care ar avea consecințe semnificative asupra economiei globale. Potrivit Fondului Monetar Internațional, o creștere cu 10% a prețului petrolului, menținută pe o perioadă de un an, conduce la o creștere a inflației globale cu 0,4% și reduce creșterea economică mondială cu 0,15%.
Expertul în energie Adi Imsirovic, de la Universitatea din Oxford, a declarat că prețurile ridicate ale petrolului ar putea reprezenta “o frână majoră pentru economia mondială”, cu un impact direct asupra prețurilor energiei, transporturilor și alimentelor la nivel global. Ca răspuns la aceste evoluții, statele consumatoare de petrol au decis eliberarea a 400 de milioane de barili din rezervele strategice, într-o încercare de a stabiliza piața. Cu toate acestea, cercetătorii de la OCBC estimează că lumea s-ar putea confrunta în continuare cu un deficit zilnic de aproximativ 10 milioane de barili, ceea ce indică faptul că rezervele nu pot compensa pe deplin pierderile de aprovizionare.
Pe 9 martie, prețul petrolului Brent a ajuns aproape de 120 de dolari pe baril, iar acesta s-a menținut peste 100 de dolari începând cu 13 martie, pe fondul atacurilor asupra infrastructurii energetice din regiune.
