70% dintre medicii rezidenți de sănătate publică iau în calcul plecarea din țară, arată un studiu recent publicat, semnalând probleme profunde în sistemul de sănătate românesc. Studiul, realizat la nivel național, evidențiază lipsa oportunităților profesionale, birocrația și influența politică drept principalele motive pentru care tinerii medici se gândesc să-și caute un viitor peste granițe.
Problemele sistemului: Lipsa locurilor de muncă și birocrația
Studiul „Traseul în carieră al medicilor de sănătate publică și management din România de la rezidențiat la angajare” a fost făcut public luni și arată o realitate îngrijorătoare. Deși majoritatea rezidenților, peste 97%, se declară mulțumiți de pregătirea profesională, problemele structurale par să le umbrească entuziasmul. Lipsa locurilor de muncă este invocată de 43% dintre aceștia, iar incertitudinea pozițiilor din sănătatea publică pentru profesioniștii din domeniu reprezintă o altă preocupare majoră.
Birocrația și influența politică în procesul decizional sunt alte aspecte care afectează moralul tinerilor medici. Studiul a fost realizat în perioada septembrie-decembrie 2025 pe un eșantion de 184 de medici, reprezentând aproximativ 50% din totalul medicilor activi în specialitate. Acesta a fost realizat de către Disciplina de Sănătate Publică și Management a Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” (UMFCD), în colaborare cu Asociația Română de Sănătate Publică și Management Sanitar (ARSPMS) și cadrele universitare din mai multe orașe din țară.
Noua generație de medici: Interesul pentru prevenție și management
Un aspect pozitiv al studiului este conturarea profilului unei noi generații de medici. Aceștia aleg conștient specializarea în sănătate publică și management sanitar. Aproape 60% dintre ei preferă un mediu non-clinic, fiind interesați de promovarea sănătății (53%), prevenție (46%) și management sanitar (36%). Cu toate acestea, intenția de a pleca din țară rămâne ridicată: 16,5% dintre rezidenți intenționează să părăsească România, iar 53,6% iau în calcul această posibilitate, în funcție de oportunități.
Președintele Colegiului Medicilor din România, Cătălina Poiană, a subliniat că sistemul de sănătate are nevoie de specialiști în sănătate publică și management sanitar, mai ales în spitale și în zona de prevenție. „Colegiul Medicilor din România susține ferm debirocratizarea și depolitizarea acestor domenii și promovarea accesului acestor specialiști în pozițiile în care expertiza lor poate contribui direct la dezvoltarea și eficientizarea sistemului de sănătate”, a declarat doamna Poiană.
Soluții și perspective: Modernizarea curriculei și alinierea la realitate
Pentru a aborda aceste probleme, studiul subliniază importanța adaptării formării profesionale la nevoile reale ale sistemului de sănătate. Florentina Furtunescu, prorector UMFCD și coordonator al Disciplinei de Sănătate Publică și Management, a explicat că actualizarea curriculei a fost necesară pentru a răspunde evoluției domeniului și provocărilor din sistemul de sănătate. Se pune accent pe sănătatea digitală, utilizarea inteligenței artificiale și analiza datelor.
Conf. dr. Bogdan Pană, coautor al studiului, a menționat că problema nu este lipsa specialiștilor, ci lipsa unui cadru adecvat pentru valorificarea competențelor lor. „Avem medici pregătiți, avem date care arată clar problemele sistemului și avem și instrumentele necesare pentru schimbare. Ceea ce lipsește este alinierea reglementărilor și a mecanismelor de angajare, astfel încât această resursă umană să fie utilizată eficient”, a afirmat domnul Pană.
În septembrie 2025, existau 199 de medici specializați în Sănătate Publică și Management cu Aviz de Liberă Practică. La nivelul lunii aprilie 2026, la Colegiul Medicilor din România erau înregistrați 213 medici specialiști și primari de sănătate publică și management cu aviz de liberă practică și aproximativ 270 de medici rezidenți în pregătire în specialitatea de sănătate publică și management.
