Somnul profund ar putea fi legat de visele intense: un nou studiu răstoarnă o teorie veche
București – O cercetare recentă ar putea schimba modul în care înțelegem somnul și visele. Un studiu realizat de specialiștii de la IMT School for Advanced Studies Lucca, publicat în PLOS Biology, sugerează că visele vii și imersive contribuie la o mai bună percepție a calității somnului, contrazicând astfel modelul clasic conform căruia visele ar indica o odihnă inferioară.
Până acum, se credea că somnul de calitate este asociat cu o activitate cerebrală redusă, în timp ce visele, care apar în etapa REM (cu activitate cerebrală similară cu starea de veghe), indicau o odihnă mai puțin profundă. Noul studiu, însă, pune sub semnul întrebării această concepție. Cercetătorii au monitorizat 44 de adulți sănătoși cu electroencefalograma, trezindu-i repetat pe parcursul a patru nopți pentru a le evalua experiențele din timpul somnului.
Calitatea viselor influențează direct percepția odihnei
Rezultatele au arătat că participanții au raportat cea mai bună calitate a somnului nu doar în absența experiențelor conștiente, ci și după vise detaliate și plastice. Giulio Bernardi, profesor de neuroștiință și autor principal al studiului, a explicat că intensitatea emoțională și claritatea viselor joacă un rol crucial. Visele bizare, încărcate emoțional și extrem de clare au fost corelate cu senzația unui repaus mai profund.
În schimb, gândurile haotice sau senzațiile vagi, fără un conținut clar, au fost asociate cu percepția unui somn mai superficial. De pildă, un vis în care se experimentează o situație palpabilă, aproape realistă, ar putea conduce la o stare de refacere mai bună. Aceste constatări indică faptul că nu doar durata somnului contează, ci și calitatea experiențelor mentale din timpul acestuia.
Visele, un mecanism de protecție pentru creier
Un aspect interesant al studiului este legat de momentul în care apar visele. Cercetătorii au observat că, deși semnele fiziologice ale nevoii de somn scad pe parcursul nopții, participanții se simțeau tot mai odihniți, un fenomen paradoxal. Explicația ar putea fi în legătură cu intensitatea viselor, care devin mai puternice spre dimineață, când organismul are o nevoie biologică mai redusă de somn.
Visele par să acționeze ca un mecanism de protecție, ancorând mintea într-o lume interioară și izolând-o de stimuli externi, cum ar fi zgomotele, chiar și atunci când corpul începe să se pregătească de trezire. Prin urmare, un somn de cinci ore cu vise intense ar putea fi perceput ca mai odihnitor decât un somn de opt ore cu vise superficiale sau fără vise.
Concluziile studiului au implicații importante pentru medicina somnului. Medicii ar putea lua în considerare nu numai durata somnului, ci și conținutul viselor pacienților. Înțelegerea profundă a felului în care visele influențează starea de bine poate duce la o abordare mai holistică a problemelor legate de somn. Studiul de la IMT School for Advanced Studies Lucca aduce o perspectivă nouă asupra înțelegerii somnului și a importanței viselor pentru recuperarea mentală.
