Un nou studiu relevă o legătură alarmantă între un virus provenit din fructele de mare și o boală oculară cronică la oameni. Cercetările recente din China au identificat o creștere a cazurilor de uveită anterioară virală cu hipertensiune oculară persistentă (POH-VAU), o afecțiune caracterizată prin presiune oculară ridicată și inflamație. Această descoperire ridică semne de întrebare cu privire la transmiterea virusului și potențialul său impact asupra sănătății umane.
Cum a fost descoperit virusul
Oamenii de știință au investigat această problemă, analizând țesuturi oculare prelevate în timpul intervențiilor chirurgicale. S-au folosit microscoape electronice, detectându-se particule virale de aproximativ 25 de nanometri. Aceste particule nu au fost găsite la voluntarii sănătoși. Pentru o confirmare mai precisă, au aplicat anticorpi marcați cu AUR, care se leagă exclusiv de CMNV (un tip de nodavirus suspectat inițial). Secvențierea materialului genetic a evidențiat o potrivire de 98,96% cu variantele virusului întâlnite la animalele acvatice. Rezultatele sugerează o legătură directă între virusul din fructele de mare și afecțiunea oculară, deschizând calea pentru cercetări suplimentare.
Cercetătorii au subliniat: „Acest studiu arată că un virus din fructele de mare este asociat cu o boală umană emergentă”.
Legătura cu fructele de mare
O componentă cheie a studiului a fost intervievarea pacienților, oferind indicii despre modul în care virusul se transmite. Aproape trei sferturi dintre pacienți au raportat manipularea frecventă a fructelor de mare crude sau consumul acestora. Această constatare sugerează că expunerea la fructele de mare contaminate ar putea fi o cale de infectare. Pentru a consolida aceste constatări, cercetătorii au efectuat experimente pe culturi celulare și pe șoareci. Animalele infectate au dezvoltat simptome similare cu cele observate la oameni, inclusiv creșterea presiunii intraoculare.
Răspândirea globală a virusului
Studiul a extins cercetările pentru a evalua răspândirea globală a virusului. Oamenii de știință au identificat CMNV în 49 de specii, inclusiv crabi și moluște, pe mai multe continente: Asia, Africa, Europa, Antarctica și America. Această distribuție largă subliniază potențialul de răspândire a virusului și importanța monitorizării continue. Cercetările au fost publicate în revista Nature Microbiology.
