UE ratează ținta digitală: România, grav afectată de eșec

Pierdere de teren în UE: România stagnează la alfabetizare digitală, în timp ce Europa vizează 80% din populație

Majoritatea cetățenilor Uniunii Europene nu posedă competențe digitale de bază, iar România se confruntă cu o stagnare îngrijorătoare, conform ultimelor date. În timp ce economia globală se digitalizează rapid, decalajul dintre cerințele pieței muncii și nivelul de pregătire al populației devine o problemă acută pentru competitivitatea regiunii.

România, codașă la competențe digitale

Conform datelor, doar 55,6% din populația UE cu vârsta între 16 și 74 de ani deține competențe digitale de bază. Această cifră contrastează puternic cu necesitatea de abilități digitale în aproape 90% din locurile de muncă. Situația este dramatică în România, unde procentul celor cu competențe digitale de bază era de doar 27,7% în 2025. Bulgaria se află, de asemenea, într-o poziție dificilă, cu 35,5%.

Progresele sunt inegale în cadrul Uniunii Europene. Țări precum Țările de Jos și Finlanda se apropie de pragul de 80%, în timp ce alte state rămân semnificativ în urmă. În unele țări, s-a observat chiar o scădere a nivelului de competențe digitale.

Ritmul lent al progresului european

Între 2022 și 2025, media europeană a crescut de la 53,9% la 55,6%. Cu toate acestea, ritmul este insuficient pentru a atinge obiectivul de 80% până în 2030. Pentru a realiza acest lucru, Uniunea Europeană ar trebui să accelereze progresul de aproape nouă ori față de ritmul actual.

România a înregistrat o stagnare, cu o ușoară scădere a procentului de persoane cu competențe digitale de bază. În contrast, alte state, precum Ungaria, au înregistrat creșteri semnificative. Aceste diferențe subliniază necesitatea unor politici eficiente de educație și formare.

Implicații economice și sociale

Competențele digitale nu mai sunt opționale, ci sunt esențiale pentru accesul la piața muncii, servicii publice și educație. Lipsa unei accelerări consistente a progresului riscă să accentueze decalajele între statele membre și în interiorul acestora. Pentru România, stagnarea indică riscul de a pierde oportunități economice într-o economie din ce în ce mai digitalizată.

Uniunea Europeană se confruntă cu o provocare majoră în ceea ce privește digitalizarea forței de muncă. În lipsa unor investiții accelerate în educație digitală și formare continuă, decalajul față de statele vestice ar putea continua să se adâncească.

Oana Badea

Autor

Lasa un comentariu

Ultima verificare: azi, ora 20:45