UE prelungește sancțiunile împotriva Iranului pentru încălcarea drepturilor omului
Consiliul Uniunii Europene a decis, la data de 30 martie, să extindă până la 13 aprilie 2027 măsurile restrictive adoptate ca răspuns la încălcările grave ale drepturilor omului în Iran. Decizia menține interdicția de călătorie și înghețarea activelor pentru persoanele și entitățile incluse pe lista sancțiunilor, precum și interdicția de a exporta către Iran echipamente care ar putea fi folosite pentru represiune internă sau pentru monitorizarea telecomunicațiilor. În plus, cetățenilor și companiilor din UE le este interzis să ofere fonduri persoanelor și entităților sancționate.
Sancțiuni extinse și măsuri restrictive
Lista actualizată a persoanelor și entităților vizate include 262 de persoane și 53 de entități, după ce o persoană decedată a fost eliminată. Regimul de sancțiuni impune interdicții de călătorie, înghețarea activelor și restricții privind exportul de echipamente care pot fi folosite pentru represiune internă și supraveghere. UE a menționat că a introdus acest regim în anul 2011 și l-a înăsprit considerabil după anul 2022, „pe fondul deteriorării situației drepturilor omului”. Actul normativ prevede interdicția de a pune la dispoziție fonduri sau resurse economice celor incluși pe listă, precum și restricții privind vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul de echipamente care ar putea fi utilizate pentru represiune internă.
Documente oficiale precizează că sunt vizate membri ai guvernului iranian, oficiali locali, membri ai forțelor de securitate, ai Corpului Gardienilor Revoluției Islamice, ai forțelor de ordine, ai sistemului judiciar și ai structurilor de control cibernetic. Printre entitățile menționate se numără poliția moralității, forțele de ordine, consilii de control cultural și cibernetic, închisori, companii de software și IT, precum și furnizori mobili.
Răspuns la situația drepturilor omului și alte preocupări
Comisia Europeană și Consiliul leagă acest regim de o deteriorare continuă a situației drepturilor omului din Iran. Printre exemplele menționate se numără moartea în detenție a lui Mahsa Amini în septembrie 2022, execuția unor cetățeni cu dublă cetățenie UE-Iran, detenția apărătorilor drepturilor omului, inclusiv a laureatului Premiului Nobel pentru Pace Narges Mohammadi, și victimele protestelor din 2026. Consiliul a condamnat „utilizarea pe scară largă, brutală și disproporționată a forței împotriva protestatarilor pașnici, detențiile arbitrare, tortura și tratamentele inumane, executarea protestatarilor și restricțiile asupra comunicațiilor”.
UE abordează situația din Iran pe trei paliere distincte, dar convergente: încălcarea drepturilor omului, sprijinul militar pentru Rusia și proliferarea nucleară. Consiliul a condamnat sprijinul militar acordat de Iran Rusiei în războiul din Ucraina, inclusiv livrările de drone, și a creat în 2023 un cadru de sancțiuni dedicat acestui aspect, extins ulterior în 2024. Totodată, UE este îngrijorată de programul nuclear iranian și insistă că Iranul nu trebuie să dobândească arma nucleară.
La data de 9 ianuarie 2026, Înaltul Reprezentant, în numele UE, a condamnat folosirea violenței, detențiile arbitrare și tacticile de intimidare împotriva demonstranților, cerând eliberarea imediată a tuturor persoanelor deținute pe nedrept pentru exercitarea drepturilor lor fundamentale.
În prezent, sancțiunile vizează și sprijinul militar acordat de Iran Rusiei: 24 de persoane și 26 de entități sunt sancționate în acest regim, prelungit până la 27 iulie 2026.
