TikTok și alte platforme, sub lupa dezinformării despre sănătatea mintală
Un studiu recent arată că dezinformarea despre sănătatea mintală este o problemă majoră pe rețelele sociale. Cercetările au evidențiat că peste jumătate din postările despre acest subiect conțin informații eronate, iar TikTok se distinge prin cele mai ridicate niveluri de dezinformare. Problemele legate de autism și ADHD sunt printre cele mai afectate de acest fenomen.
Aproximativ 56% din cele 5.000 de postări analizate despre autism, ADHD, schizofrenie, tulburare bipolară, depresie, tulburări alimentare, tulburare obsesiv-compulsivă (OCD), anxietate și fobii s-au dovedit a fi inexacte sau nefondate. Cercetătorii au analizat 27 de studii care au evaluat acuratețea informațiilor despre sănătatea mintală și neurodivergență pe platforme precum YouTube, TikTok, Facebook, Instagram și X.
Eleanor Chatburn, coautoare a studiului de la University of East Anglia, afirmă că „cercetarea noastră a identificat rate de dezinformare de până la 56% pe rețelele sociale. Acest lucru arată cât de ușor se pot răspândi videoclipurile atractive online, chiar și atunci când informațiile nu sunt întotdeauna corecte”.
Impactul asupra tinerilor
Rețelele sociale au devenit un spațiu important unde mulți tineri caută informații despre sănătatea mintală. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), unul din șapte tineri cu vârste între 10 și 19 ani suferă de o tulburare mintală. Afecțiuni precum depresia, anxietatea și tulburările de comportament se numără printre principalele cauze de boală și dizabilitate în rândul adolescenților.
Autorii studiului subliniază că mulți tineri folosesc aceste platforme pentru a-și înțelege simptomele și posibilele diagnostice. „Conținutul de pe TikTok a fost asociat cu faptul că tot mai mulți tineri ajung să creadă că ar putea avea tulburări de sănătate mintală sau neurodezvoltare”, a adăugat Chatburn. Deși autoanaliza poate fi un punct de plecare, este esențială o evaluare clinică realizată de un specialist. Dezinformarea poate duce la patologizarea unor comportamente obișnuite și la o înțelegere greșită a unor afecțiuni serioase.
Reacția platformelor
Consecințele dezinformării pot depăși riscul unui diagnostic greșit. Chatburn a menționat că „când ideile false se răspândesc, ele pot alimenta stigmatizarea și îi pot face pe oameni mai puțin dispuși să ceară ajutor atunci când au cu adevărat nevoie”. De asemenea, informațiile eronate despre tratamente, în special cele fără bază științifică, pot întârzia accesul la îngrijiri adecvate.
Un purtător de cuvânt al TikTok a respins concluziile studiului, argumentând că acesta „se bazează pe cercetări învechite și incomplete privind mai multe platforme”. Reprezentantul companiei a adăugat că TikTok elimină dezinformarea dăunătoare despre sănătate și oferă acces la informații de încredere de la OMS.
