Iranul închide Strâmtoarea Ormuz: Asia, în fața unei crize energetice
O decizie a Iranului de a închide Strâmtoarea Ormuz a declanșat îngrijorări majore pe piețele energetice globale, cu impactul cel mai puternic preconizat asupra economiilor asiatice. Un comandant de rang înalt din cadrul Gardienilor Revoluției din Iran a anunțat luni închiderea strategică, avertizând asupra atacării oricărei nave care va încerca să tranziteze această rută vitală de transport maritim. Analizele indică o accentuare a tensiunilor geopolitice, cu posibile consecințe economice severe.
Asia de Sud, în centrul turbulențelor
Strâmtoarea Ormuz, situată între Oman și Iran, reprezintă o arteră vitală pentru comerțul global cu petrol, cu aproximativ 13 milioane de barili tranzitând zilnic în 2025, conform datelor Kpler. O închidere prelungită a strâmtorii ar putea duce la o creștere semnificativă a prețurilor petrolului, unii analiști estimând un posibil preț de peste 100 de dolari pe baril. Afectată este și piața de GNL, aproximativ 20% din exporturile globale provenind din Golful Persic, în special din Qatar, fiind puse în pericol.
Pakistanul și Bangladesh, puternic dependente de importurile de GNL din Qatar și Emiratele Arabe Unite, s-ar afla într-o poziție vulnerabilă, conform datelor Kpler. India prezintă cea mai mare expunere combinată, atât în ceea ce privește GNL, cât și petrolul, fiind dependentă de importurile din regiune. „Mai mult de jumătate din importurile sale de GNL sunt legate de Golf, iar o pondere semnificativă este indexată la Brent, astfel încât o creștere a prețului țițeiului determinată de Ormuz ar majora simultan costurile importurilor de petrol și prețurile contractelor de GNL. Aceasta creează un șoc dublu, fizic și financiar”, a subliniat Go Katayama, analist Kpler.
Reacții și măsuri de precauție
China, cel mai mare importator mondial de țiței, va fi testată de închiderea strâmtorii, dar dispune de stocuri și surse alternative de aprovizionare. Aproximativ 30% din importurile sale de GNL provin din Qatar și Emiratele Arabe Unite, în timp ce circa 40% din importurile sale de petrol tranzitează Ormuz, conform estimărilor UBP. „China este expusă în mod semnificativ, dar este mai flexibilă”, a menționat Katayama. Japonia și Coreea de Sud, de asemenea puternic dependente de importurile de petrol din Orientul Mijlociu, sunt de asemenea îngrijorate.
Stocurile limitate de GNL reprezintă o problemă majoră pentru Coreea de Sud și Japonia, acestea fiind suficiente doar pentru câteva săptămâni de consum. În Asia de Sud-Est, impactul imediat este estimat mai degrabă în costurile crescute decât într-o lipsă de aprovizionare. Thailanda se confruntă cu un risc major, deoarece are cele mai mari importuri nete de petrol din Asia.
Autoritățile și analiștii economici monitorizează atent evoluțiile. Marți, prețul petrolului a crescut cu 3% la nivel global, cu perspective tot mai incerte.
