Excedent bugetar în ianuarie, pe fondul reducerii cheltuielilor și creșterii veniturilor
Execuția bugetului general consolidat pe luna ianuarie a înregistrat un excedent de 0,85 miliarde de lei, echivalentul a 0,04% din Produsul Intern Brut (PIB). Aceasta reprezintă o schimbare semnificativă față de deficitul de 11,01 miliarde de lei (0,58% din PIB) înregistrat în aceeași perioadă a anului precedent. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, veniturile au crescut cu aproximativ 18%, în timp ce cheltuielile au scăzut cu 6%.
Rezultatul pozitiv a fost determinat de o serie de factori. Printre aceștia se numără creșterea veniturilor fiscale, cu 21,7%, și a celor nefiscale, cu 28,2%. Aceste creșteri au fost influențate de măsurile de austeritate adoptate, precum majorarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) și a impozitului pe dividende. Totodată, scăderea cheltuielilor totale a contribuit la îmbunătățirea situației financiare, ca urmare a eliminării unor sporuri și a înghețării salariilor din sectorul bugetar.
Creșterea încasărilor din impozitul pe dividende și eliminarea facilităților fiscale
Un factor important care a contribuit la creșterea veniturilor a fost impozitul pe dividende. Încasările din această sursă au crescut cu 59,7%, determinate de distribuiri concentrate în decembrie 2025. Această situație a fost influențată de modificările legislative privind impozitarea dividendelor, în special majorarea la 16% în 2026. Încasările din impozitul pe salarii au crescut, de asemenea, cu 13,7%, depășind dinamica fondului de salarii din economie. Această evoluție reflectă efectul de bază generat de eliminarea facilităților fiscale pentru salariații din sectoare precum construcții, agricultură, industria alimentară și IT, începând cu 1 ianuarie 2025.
Încasările nete din TVA au crescut cu 23,9%, ajungând la 13,06 miliarde de lei. Această creștere a fost influențată de accelerarea încasărilor brute, pe fondul modificărilor cotelor de TVA. Cu toate acestea, creșterea a fost temperată de majorarea restituirilor de TVA. Veniturile nefiscale au crescut cu 28,2%, atingând 5,21 miliarde de lei. Aici au contribuit și vânzările de certificate de emisii de gaze cu efect de seră. Suma rambursată de Uniunea Europeană a totalizat 2,28 miliarde de lei, în creștere cu 33,9%.
Cheltuieli în scădere și impactul reducerii costurilor de finanțare
Cheltuielile totale au fost de 54,27 miliarde de lei, în scădere cu 6% față de ianuarie 2025. Această scădere a fost determinată de măsuri de limitare a costurilor. Printre acestea se numără cheltuieli de personal cu 13,54 miliarde de lei, cu o ușoară scădere față de anul precedent, ca urmare a reducerilor unor sporuri și limitărilor salariale. Cheltuielile cu bunuri și servicii au scăzut cu 11,8%, indicând absența plăților din bugetul asigurărilor de sănătate pentru decontări restante din 2024.
O veste bună pentru buget o reprezintă scăderea cheltuielilor cu dobânzile, cu 7,9%, însumând 3,54 miliarde de lei. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că această scădere a costurilor de finanțare este un efect direct al îmbunătățirii execuției bugetare și al măsurilor de consolidare fiscală, generând economii importante la buget.
Pe de altă parte, în ceea ce privește investițiile, acestea au arătat o evoluție mai slabă. Cheltuielile pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile au fost similare cu cele din ianuarie 2025. Cheltuielile de capital, finanțate exclusiv de la bugetul de stat, au scăzut cu 48%. În total, cheltuielile pentru investiții au fost de 3,62 miliarde de lei, față de 5,3 miliarde de lei în ianuarie 2025.
