Vicepremierul Oana GHEORGHIU a lansat un atac dur la adresa modului în care statul român a gestionat activele strategice din sectorul energetic, prezentând cazul Petrotrans SA ca un simbol al incompetenței și al intereselor obscure. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, oficialul a dezvăluit detalii despre o companie care, deși nu mai există de facto de aproape două decenii, continuă să consume resurse publice importante.
Un eșec vechi de aproape 20 de ani
Potrivit declarațiilor vicepremierului, povestea Petrotrans SA este o ilustrare a „României de astăzi”. Statul nu a reușit să gestioneze eficient o companie, lăsând-o pradă birocrației, lipsei de transparență și controlului extern. Compania deținea o vastă rețea de conducte magistrale, esențiale pentru transportul produselor petroliere. Infrastructura, construită în decenii, avea o valoare strategică reală.
Declinul a început în 1996, când Guvernul a decis desființarea entității care opera aceste conducte, absorbind-o în Petrom. O eroare administrativă gravă a făcut ca firma să rămână pe listele de privatizare. Astfel, acțiuni ale unei companii fără existență juridică se tranzacționau pe bursă. În acest vid legislativ, rețelele de crimă organizată au găsit terenul propice pentru o serie de infracțiuni.
Furtul de combustibil a devenit o industrie, cu pagube estimate la milioane de euro. Statul, prin reprezentanții săi, a devenit complice la devalizarea propriului patrimoniu. Deși în 2012 Curtea Supremă a condamnat 56 de persoane, prejudiciul recuperat a fost infim.
Faliment blocat și costuri continue
Anul 2005 a marcat „prima moarte” a Petrotrans SA, când o decizie administrativă i-a retras dreptul de operare. Doi ani mai târziu, în 2007, a urmat falimentul oficial. De atunci, lichidatorii au încercat să valorifice ce a mai rămas din companie, cu rezultate dezolante. S-au recuperat doar sume mici din vânzarea resturilor de vagoane și a conductelor dezafectate. Terenurile au trecut prin zeci de licitații fără succes.
În 2019, procesul de lichidare a fost blocat chiar de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS). Instituția, care avea de recuperat o sumă modestă, a votat împotriva închiderii procedurii. Decizia a prelungit agonia juridică.
Factura plătită în 2026
Efectele blocadei se resimt și în 2026. Sub pământul României există o conductă care nu mai transportă nimic, fiind demontată de hoți. Cu toate acestea, statul român plătește anual 27.960 de euro proprietarilor de terenuri.
Este prețul tăcerii și al inacțiunii, o factură pe care cetățenii o achită pentru o infrastructură care există doar pe hârtie. În final, Oana GHEORGHIU avertizează că lipsa de decizie a costat întotdeauna mai mult decât o decizie proastă.
