Stagflația, un risc major pentru economia românească în 2026
România se confruntă cu un risc crescut de stagflație în acest an, pe fondul intrării în recesiune tehnică și al provocărilor suplimentare din sectorul energetic. Prețurile la energie ar putea crește semnificativ, exacerbate de conflictul din Orientul Mijlociu. Economiștii trag semnale de alarmă cu privire la perspectivele economice ale țării.
Recesiune tehnică și măsuri de austeritate
Iulian Lolea, economistul-șef al Concordia Employers’ Organisation, a subliniat că contracția de 1,9% înregistrată în trimestrul IV 2025 se numără printre cele mai mari din istoria post-criză a României. Principalul factor care a condus la această scădere a fost consumul privat. Măsurile de consolidare fiscală, care au inclus creșterea TVA, înghețarea salariilor în sectorul public și eliminarea plafonului la prețul energiei electrice, au contribuit la această situație.
Mediul economic și geopolitic rămâne extrem de incert, iar România se confruntă cu cele mai mari deficite gemene din Uniunea Europeană, alături de unele dintre cele mai ridicate costuri ale energiei electrice de pe continent, a adăugat Lolea. Vânzările cu amănuntul au scăzut semnificativ. În ianuarie, volumul vânzărilor cu amănuntul (excluzând comerțul cu autovehicule și motociclete) a scăzut cu 9,1% față de aceeași perioadă a anului precedent, în termeni brut, și cu 6,5% ajustat în funcție de numărul de zile lucrătoare și sezonalitate.
Impactul prețurilor petrolului și perspective economice
Sergiu Neguț, președintele Romanian Business Leaders (RBL), a declarat că asistăm la o recalibrare a modelului de creștere bazat pe consum, pe fondul unei scăderi moderate a acestuia. Cu toate acestea, este prematur să vorbim despre începutul unei recesiuni ample, având în vedere că economia rămâne competitivă, iar reformele structurale par să se îndrepte în direcția corectă. Bugetul pentru acest an este construit pe o creștere economică de 1% și o creștere a veniturilor bugetare de la 34,7% la aproximativ 36%.
Consolidarea fiscală este dificilă și creează fricțiuni pe termen scurt, dar semnalul pe care îl transmite investitorilor privați și străini este unul de maturitate, nu de erodare, a declarat Daniel Anghel, partenerul coordonator al PwC România. Prețurile petrolului, menținute peste 100 de dolari pe baril, pot afecta negativ economia locală, dacă piețele internaționale de energie nu se stabilizează.
Măsuri pentru stimularea investițiilor și viitorul economic
Anul acesta, cele mai bine poziționate sectoare sunt cele de construcții, materiale de construcții, IT și digitalizare, și energie regenerabilă, unde fondurile UE sunt deja vizibile în contracte. Investitorii care contează pe fondurile europene trebuie să facă verificări proprii cu privire la absorbție, verificând dacă proiectele din sectorul sau zona lor geografică sunt contractate și în curs de execuție.
Economia românească a devenit mai orientată spre servicii, în comparație cu accentul pus doar pe resurse sau infrastructură, adaugă Neguț. Tehnologia este un sector-cheie al economiei. Prin urmare, ecosistemul de afaceri, mediul juridic, infrastructura digitală și încrederea generală în economie determină atractivitatea generală a economiei românești.
Anul 2026 este ultimul an pentru implementarea majorității proiectelor din cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR). Conducta de investiții în infrastructură, care include autostrăzi, modernizarea căilor ferate, rețelele de energie și conectivitatea digitală, arată un ciclu CAPEX generațional care va remodela fundamental capacitatea productivă a țării.
