Conform G4Media: Solstițiul de vară marchează duminică, 21 iunie, ora 11:24, începutul verii astronomice și aduce cea mai lungă zi a anului, cu o durată de 15 ore și 32 de minute. După acest moment, lumina zilei va începe să scadă, iar nopțile să se mărească, un proces ce va continua timp de șase luni, până la solstițiul de iarnă, pe 21 decembrie. Fenomenul se desfășoară invers în emisfera sudică a Pământului.nnAceastă inegalitate între zi și noapte, precum și succesiunea anotimpurilor, este cauzată de iluminarea inegală a celor două emisfere terestre de către Soare pe parcursul unui an. Pentru un observator de pe Pământ, Soarele pare să se miște anual pe un traseu aparent pe sfera cerească, numit ecliptica. Planul eclipticii formează un unghi de 23° 27′ cu planul ecuatorului ceresc.nnLa solstițiul de vară, Soarele va atinge o distanță unghiulară de 23° 27′ spre nord față de ecuatorul ceresc. El va parcurge o mișcare diurnă pe un cerc paralel cu ecuatorul, cunoscut sub numele de tropicul Racului, conform explicațiilor furnizate de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.nnDenumirea de „solstițiu”, provenind din latinescul „Soarele stă”, este atribuită momentului când se schimbă direcția mișcării Soarelui în raport cu declinațiile sale. Culminând pentru latitudinea medie a României la 67° 52′ deasupra orizontului, Soarele va determina cea mai lungă zi din an, cu 15 ore și 32 de minute, în timp ce noaptea va dura doar 8 ore și 28 de minute. Durata maximă a crepusculului se înregistrează tot atunci. La latitudini înalte, crepusculul se poate întinde pe întreaga noapte, oferind spectacolul „nopților albe”.nnDupă atingerea maximului de lumină, durata zilei va începe să scadă progresiv timp de șase luni, iar nopțile se vor prelungi, până la solstițiul de iarnă din 21 decembrie. În emisfera sudică, acest ciclu este inversat.nnIstoria astronomică consemnează că, bazându-se pe acest fenomen, învățatul grec Eratostene a calculat lungimea meridianului terestru în anul 250 î.Hr., cu o mare precizie. Studiind culminația Soarelui în ziua solstițiului de vară în orașele egiptene Siena, unde Soarele era la zenit, și Alexandria, unde înregistra o distanță zenitală de 7° 12′, și cunoscând distanța dintre cele două localități, Eratostene a obținut o valoare apropiată de lungimea cercului meridian. Aceasta este considerată prima operație geodezică realizată în istorie.
Sursa: G4Media
