Conform Adevărul: România susține abolirea unanimității pe politica externă în UE, o schimbare majoră care ar aduce avantaje semnificative în domeniile apărării și extinderii, conform analizei politologului Sergiu Mișcoiu. Inițiativa, susținută și de alte zece state membre, printre care Franța, Germania și Olanda, vizează înlocuirea votului unanim cu cel prin majoritate calificată.
Pentru România, această modificare ar fi una istorică, având în vedere blocajele întâmpinate anterior în procesul de integrare în Spațiul Schengen din cauza opoziției unor state cu interese divergente. Aceeași necesitate de a depăși obstacole similare motivează și susținerea fermă pentru un proces decizional mai eficient în privința aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
De ce votul prin unanimitate a devenit o frână pentru Uniunea Europeană
Principiul unanimității, introdus inițial pentru a asigura o coeziune perfectă într-o Uniune Europeană mai mică, a devenit o piedică în calea deciziilor strategice odată cu extinderea masivă a blocului comunitar. Numărul crescut de state membre face implementarea unui consens general din ce în ce mai dificilă, ducând la blocaje frecvente în momentele cheie.
Politologul Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai și la Universitatea Paris-Est Creteil, subliniază că, în comparație cu marii actori geopolitici globali precum China, Rusia și Statele Unite, Uniunea Europeană riscă să își paralizeze acțiunea externă din cauza indeciziei și a intereselor antagonice ale statelor membre.
„Acum, din punct de vedere istoric, votul acesta unanim corespundea unui mod de funcționare al unei comunități europene de dimensiuni mult mai mici, în care era necesară o coeziune perfectă între statele membre”, explică Mișcoiu. El adaugă că, în prezent, practicile unanimiste sunt văzute ca fiind din ce în ce mai greu de realizat, în special în ceea ce privește deciziile strategice.
Ce câștigă România dacă se trece la majoritate calificată
România, aflată pe flancul estic al NATO și confruntată cu presiuni hibride din partea Moscovei, ar beneficia enorm de pe urma unei politici externe decise prin majoritate calificată. Acest lucru ar permite o modelare mai eficientă a răspunsurilor la amenințări și o pavăză mai robustă din partea partenerilor europeni, într-un timp mai scurt.
De asemenea, Republica Moldova, în drumul său spre integrarea europeană, ar beneficia de pe urma acestui sistem. România, ca susținătoare a Chișinăului, are un interes direct ca UE să adopte un mecanism decizional mai agil, care să prevină blocarea aderării din cauza opoziției unui singur stat.
„În orice caz, pentru state care au vulnerabilități, așa cum este România, aflată în zona de apărare avansată comună a Uniunii Europene, avantajul ar fi mare, pentru că am putea modela maniera în care răspundem unor amenințări și am putea beneficia, în timp mai scurt, de o pavăză mai eficace din partea partenerilor europeni”, afirmă Mișcoiu.
În ciuda beneficiilor potențiale, Mișcoiu avertizează că nu este exclus ca anumite state să se opună pierderii dreptului de veto, mai ales în ceea ce privește extinderea Uniunii, un punct considerat „sacrosanct” până în prezent. Alături de investițiile în domeniul militar, consolidarea capacității comune de apărare și standardele comune privind migrația, flexibilizarea mecanismelor de susținere a proiectelor de dezvoltare sunt alte domenii în care o decizie prin majoritate calificată ar fi benefică.
Sursa: Adevărul
