Singurătatea, mai mult decât o simplă lipsă de prieteni: cum ne afectează percepția relațiilor
Doi noi studii subliniază importanța felului în care percepem relațiile sociale, nu doar a numărului lor. Cercetările arată că discrepanța dintre izolarea reală și sentimentul de singurătate poate avea consecințe serioase asupra sănătății. Persoanele care se simt mai singure decât sugerează gradul lor de conectare socială prezintă un risc crescut de probleme de sănătate.
Un studiu publicat în JAMA Network Open a analizat datele a aproape 8.000 de adulți cu vârsta de peste 50 de ani din Anglia, urmăriți timp de 13 ani. Rezultatele au arătat că cei care se simțeau mai singuri decât indicau relațiile lor sociale aveau un risc mai mare de mortalitate, boli cardiovasculare și afecțiuni pulmonare. În schimb, cei izolați, dar care nu se simțeau singuri, nu prezentau aceste riscuri crescute.
Percepția singurătății, un semnal de alarmă pentru sănătate
Unul dintre cercetători, Anthony Ong, a explicat că mesajele de sănătate publică se concentrează adesea pe creșterea numărului de relații, dar că „conexiunea în sine nu spune întreaga poveste.” Studiul subliniază că felul în care interpretăm relațiile sociale este crucial pentru starea noastră de bine. Două persoane cu situații sociale similare pot avea evoluții de sănătate foarte diferite, în funcție de modul în care își percep relațiile.
Un al doilea studiu, publicat în Communications Psychology, a aprofundat modul în care singurătatea apare și se menține în viața de zi cu zi. Cercetătorii au monitorizat 157 de adulți timp de 20 de zile, colectând date despre nivelul de singurătate, interacțiunile sociale și percepțiile acestora. Studiul a dezvăluit că singurătatea funcționează ca un sistem dinamic.
Un cerc vicios al singurătății
Autorii studiului au identificat o legătură strânsă între momentele de singurătate și percepția unui „pericol social”, incluzând sentimente de respingere, critică sau subevaluare. Aceste percepții pot duce la retragere socială și la interacțiuni mai puține sau mai superficiale.
În timp, se formează un cerc vicios în care emoțiile negative influențează percepțiile, schimbă comportamentul, iar comportamentul întărește emoțiile. Ong a menționat că „singurătatea nu este doar o stare, ci influențează modul în care oamenii interpretează situațiile sociale și reacționează la ele.”
Cele două studii sugerează că intervențiile pentru combaterea singurătății ar trebui să vizeze nu doar creșterea numărului de interacțiuni sociale, ci și modul în care oamenii interpretează relațiile și situațiile sociale. În prezent, cercetătorii continuă să investigheze mecanismele precise prin care singurătatea afectează sănătatea și caută strategii eficiente de intervenție.
