Conform Digi24: Valuri de îngrijorare în comunitatea medicală internațională pe măsură ce sindromul Alpha-Gal face tot mai multe victime. Această afecțiune rară, declanșată uneori chiar și de o simplă mușcătură de căpușă, transformă consumul de carne roșie și alte produse de origine animală într-o adevărată loterie a reacțiilor alergice, ce pot varia de la urticarie la șoc anafilactic, punând viața pacienților în pericol.
Ce este sindromul Alpha-Gal și cum apare
Sindromul Alpha-Gal este o patologie cu o apariție imprevizibilă, ce determină organismul să reacționeze agresiv la o moleculă specifică, denumită alpha-gal, prezentă în țesuturile mamiferelor. Declanșatorul cel mai comun pare a fi saliva unor specii de căpușe, care, în urma mușcăturii, induc o sensibilizare a sistemului imunitar. Ulterior, expunerea la carne de vită, porc, miel, dar și la alte produse animale precum laptele sau anumteles, poate declanșa reacții alergice cu debut întârziat, uneori la câteva ore după ingestie. Medicul infecționist Adrian Marinescu a subliniat pentru Digi24.ro că, deși mai puțin frecvent în Europa, sindromul Alpha-Gal este cunoscut și monitorizat și în România.
Simptome și diagnostic în sindromul Alpha-Gal
Manifestările sindromului Alpha-Gal sunt clasice pentru reacțiile alergice, dar timingul lor particular face dificilă identificarea cauzei. Mâncărimi intense, apariția de urticarie și alte leziuni cutanate sunt frecvente. În cazuri mai severe, apar tulburări digestive, precum dureri abdominale și greață, iar în situațiile critice, pot apărea probleme respiratorii serioase, culminând cu șocul anafilactic, o urgență medicală majoră. Diagnosticul nu se poate baza doar pe simptome, fiind necesare analize de sânge specifice pentru a detecta prezența anticorpilor anti-alpha-gal. Pacienții nu fac întotdeauna legătura cu o mușcătură de căpușă, mai ales dacă evenimentul a fost neobservat, motiv pentru care evaluarea medicală atentă, inclusiv istoricul de expunere la căpușe, este esențială.
Evoluția bolii și managementul terapeutic
Evoluția sindromului Alpha-Gal este individuală, unii pacienți experimentând o reducere a intensității reacțiilor alergice în timp, în timp ce alții pot rămâne permanent sensibili. Managementul terapeutic se concentrează pe evitarea strictă a alimentelor vinovate, similar altor alergii alimentare. Monitorizarea regulată de către medici specialiști, adesea dermatologi, este crucială. În caz de reacții severe, prezentarea de urgență la spital este imperativă.
La nivel global, sindromul Alpha-Gal atrage tot mai multă atenție. Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din Statele Unite (CDC) a raportat peste 110.000 de cazuri suspecte între 2010 și 2022, cu estimări care sugerează că numărul real de persoane afectate ar putea ajunge la 450.000. Cercetările continuă pentru a înțelege pe deplin mecanismele bolii și impactul extinderii populațiilor de căpușe.
Sursa: Digi24
