Conform Descopera: Genele influențează personalitatea, dar nu o determină
Personalitatea umană nu este un produs exclusiv al educației și al experiențelor de viață. Un studiu amplu, ce a analizat datele genetice și psihologice a peste un milion de indivizi, a identificat peste 1.000 de variante genetice asociate cu trăsăturile de personalitate. Această cercetare, publicată în prestigioasa revistă Nature, aruncă o nouă lumină asupra interacțiunii complexe dintre biologie și mediul înconjurător în formarea individului.
Descoperiri cheie din studiul genomic al personalității
Cercetarea s-a concentrat pe cele cinci dimensiuni majore ale personalității, cunoscute în psihologie sub denumirea de „Big Five”: extraversie, deschiderea către experiențe noi, agreabilitate, nevrotism (tendința spre anxietate și emoții negative) și conștiinciozitate (autodisciplină, respectarea regulilor). Spre deosebire de studiile anterioare, care căutau efectul unor gene individuale și aveau dificultăți în a identifica legături clare, noua abordare dezvăluie o imagine mult mai nuanțată. Nu există o „genă a extraversiei” sau o „genă a anxietății” unică. În schimb, personalitatea pare să fie rezultatul influenței cumulate a unui număr foarte mare de variante genetice, fiecare având un impact individual redus.
Pentru a atinge amploarea necesară studiului, cercetătorii au colaborat cu specialiști din diverse țări și au centralizat baze de date extinse, incluzând atât informații genomice, cât și rezultate ale evaluărilor de personalitate. Peste 1.000 de variante genetice au fost identificate ca având o contribuție semnificativă la diferențele de personalitate dintre oameni.
Genetica, un ghid, nu un destin
O concluzie importantă a studiului este că predispozițiile genetice nu stabilesc un destin prestabilit. Analiza a arătat că doar o proporție relativ mică, deși semnificativă, din personalitate – aproximativ 13% – poate fi anticipată pe baza informațiilor genetice. Acest rezultat susține ipoteza conform căreia personalitatea este un produs al unei combinații intricate între factorii genetici moșteniți și influența mediului. Prin urmare, chiar dacă un părinte este extrovertit, nu este garantat că și copiii săi vor manifesta aceeași trăsătură. Mecanismele implicate sunt considerate mult mai complexe, sugerând existența unui număr și mai mare de gene cu efecte asupra personalității, încă neidentificate.
Implicațiile acestui tip de cercetare depășesc aria psihologiei. Personalitatea a fost asociată în studii anterioare cu diverse comportamente și rezultate legate de sănătate. Michel Nivard, profesor de epidemiologie genomică la Universitatea din Bristol și coautor al studiului, subliniază importanța personalității pentru starea de bine generală. Trăsăturile din modelul Big Five au fost corelate cu riscul unor probleme de sănătate mintală, nevrotismul fiind legat de anxietate. De asemenea, personalitatea poate influența aderența la tratament medical sau solicitarea de ajutor specializat.
Studiul a evidențiat și asocieri neașteptate. De exemplu, profilurile genetice asociate cu extraversia au fost legate de o probabilitate mai mare de infectare cu COVID-19 în fazele incipiente ale pandemiei. O posibilă explicație ar fi comportamentală: persoanele mai sociabile ar fi putut interacționa mai mult în perioadele de relaxare a restricțiilor. De asemenea, s-au observat legături cu locul de rezidență la vârsta mijlocie: deschiderea crescută către experiențe noi a fost mai frecventă la persoanele din orașe cosmopolite, în timp ce nevrotismul apărea mai des în suburbii. Totuși, acestea sunt asocieri statistice, nu dovezi că genele determină direct alegerea locului de trai. Rezultatele vor contribui la o mai bună înțelegere a mecanismelor biologice din spatele personalității și a relației dintre predispozițiile individuale și experiențele de viață. Pentru cei interesați de propria personalitate, cercetătorii recomandă testele psihologice validate, care oferă informații mai utile decât analizele genetice actuale.
Sursa: Descopera
