America’s Next Top Model: Din culise, o fațadă a diversității cu un gust amar Emisiunea „America’s Next Top Model”, care a debutat la jumătatea anilor 2000, a promis o schimbare radicală în industria modei

America’s Next Top Model: Din culise, o fațadă a diversității cu un gust amar

Emisiunea „America’s Next Top Model”, care a debutat la jumătatea anilor 2000, a promis o schimbare radicală în industria modei. Cu difuzare în 170 de țări, show-ul a prezentat o formulă aparent progresistă, incluzând diversitate rasială, concurente queer și trans, precum și modele plus-size. O nouă serie Netflix, intitulată „Reality Check”, reanalizează însă moștenirea controversată a emisiunii, punând sub semnul întrebării practicile din spatele camerelor de filmat și dezvăluind detalii despre abuzuri, umilințe și exploatare.

Abuzuri și umilințe dincolo de lumina reflectoarelor

Un moment controversat din emisiune, în care prezentatoarea Tyra Banks și-a pierdut controlul într-un schimb de replici cu o concurentă, a devenit viral. „Am mers prea departe. Mi-am pierdut controlul”, recunoaște Banks acum, potrivit The Guardian. Documentarul arată însă că incidentele nu s-au limitat la un singur moment de furie. Concurente tinere, unele cu vârsta de doar 18 ani, au fost supuse unor „transformări” forțate, critici asupra greutății, umilințe publice sau chiar episoade controversate de „race-swapping”, în care participantele erau machiate pentru a imita alte rase.

Unul dintre cele mai grave cazuri relatate în documentar este cel al lui Shandi Sullivan, care susține că o interacțiune prezentată drept o „indiscreție” a fost de fapt o agresiune sexuală, în timp ce camerele de filmat înregistrau. „Au făcut aceste fete praf”, spune o voce din montajul seriei. Unul dintre realizatori a declarat că „a fost o linie roșie depășită în multe feluri”.

Contextul cultural și presiunea publicului

Contextul cultural al anilor 2000 oferă o explicație parțială a exceselor. Reality TV-ul se afla într-o perioadă de ascensiune, iar body-shaming-ul era o practică obișnuită. „Conceptul de a spune cuiva că este prea grasă nici măcar nu era perceput ca o insultă atunci”, a afirmat co-regizorul Daniel Sivan. Banks invocă și presiunea publicului: „Voi cereați asta. Spectatorii voiau mai mult și mai mult.”

Un bilanț al promisiunilor ratate

Seria Netflix arată faptul că, deși emisiunea a deschis un dialog despre diversitate, a perpetuat în același timp standarde toxice pe care pretindea că le contestă. „Sper că, dacă va fi relansat, accentul va fi pus pe personalitate, nu pe aspect”, spune Sivan.

Până în prezent, platforma Netflix nu a emis o declarație oficială cu privire la eventuale măsuri sau comentarii legate de acuzațiile prezentate în documentar.

Oana Badea

Autor

Lasa un comentariu

Ultima verificare: azi, ora 13:02